Senatul amână discutarea solicitării DNA primită pe numele fostului ministru de Externe Titus Corlățean, deoarece ședința de marți a Biroului Permanent nu a întrunit numărul necesar de membri prezenți, motivul invocat fiind acela că mulți aleși sunt plecați în campanie electorală.

"Biroul Permanent s-a întrunit fără să fie cvorum. Am fost șase membri ai BP prezenți, iar cvorumul e de minim șapte. Am reprogramat reuniunea Biroului Permanent pentru luni, 23 mai, ora 11, cu speranța că cei care sunt în teritoriu vor putea să vină. Faptul că s-a făcut covocarea de pe o zi pe alta probabil că le-a creat unor colegi probleme. Eu mi-am abandonat prima parte a programului de astăzi să facem ședința și să o pot prezida, dar din păcate nu e suficient", a declarat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

El a mai spus că au lipsit senatori de la toate partidele.

"Datoria mea este să convoc ședința. Nu pot să citesc gândurile membrilor BP", a adăugat Tăriceanu.

El a mai spus că Biroul Permanent a primit o scrisoare din partea președintelui Comisiei juridice care propunea un calendar, dar acesta nu poate fi luat în considerație dacă nu este aprobat de BP.

"Procedural președintele comsiei a făcut exact aceleași propuneri pe care le face de obicei. O să vedem. Când vom analiza scrisoarea, atunci o să vă pot continua", a conchis șeful Senatului.

Procurorii DNA au cerut, luni, Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale faţă de Titus Corlăţean, în dosarul Diaspora.

"În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea și el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate", a precizat DNA într-un comunicat de presă.

Urmarea limitării accesului la secțiile de votare din străinătate a avut drept consecință creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de candidatul susținut de partidul din care făcea parte, "în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv", au explicat procurorii.