De fiecare dată când un stat se confruntă cu o amenințare teroristă, politicienii promit să ia atitudine și să nu lase să se mai întâmple asemenea tragedii. Și în SUA, unde atacurile armate fac parte din cotidianul celei mai civilizate nații a lumii, politicienii sesizează oporttunitățile de a se face remarcați măcar prin vorbe, dacă nu și prin fapte, și propun tot felul de inițiative legislative menite să restricționeze vânzările de arme care pun capăt atâtor vieți nevinovate. Acum, la scurt timp după incidentul armat din Orlando, Florida, care s-a soldat cu 49 de morți, în Senatul american s-au introdus patru inițiative pentru a reforma legislația privind vânzarea de arme și controlul acestora. Bineînțeles, toate cele patru măsuri au fost respinse la vot în Senat, luni.

Majoritatea în Senatul american este deținută de republicani, care sunt susținători puternici ai celui de al doilea amendament din Constituție ce prevede drepturile cetățenilor de a deține arme de foc și se opun vehement oricărei tentative de îngrădire sau controlare de către autorități a acestul drept. Dintre propunerile legislative ce au fost votate, două au fost întocmite de democrați și alte două de republicani. Fiecare grup a votat împotriva inițiativelor propuse de celălalt grup, ceea ce a dus la imposibilitatea de a obține majoritatea calificată necesară de 60 de voturi din 100 pentru aprobare.

Șansele ca orice măsură să treacă înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie sunt foarte mici, din cauza diferențelor care există pe această temă între republicani și democrați. Candidatul democrat Hillary Clinton s-a pronunțat puternic în favoarea unor noi restricții pe acest subiect, în timp ce republicanul Donald Trump, care este susținător al celui de al doilea amendament, s-a arătat dispus doar să discute cu asociația care reprezintă drepturile americanilor ce dețin arme (NRA) pentru a vedea ce prevederi pot fi acceptate în special privind vânzarea către persoanele suspecte de terorism.