Sensibilitate artistică şi rafinament, în baletul „Cenuşăreasa“

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Sensibilitate artistică şi rafinament, în baletul „Cenuşăreasa“

Cultură 28 Aprilie 2009 / 00:00 1434 accesări

Artiştii Companiei de Balet a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“ au prezentat, duminică seară, spectacolul „Cenuşăreasa“, pe muzica lui Serghei Prokofiev, în coregrafia lui Călin Hanţiu. Prezenţa numeroasă a publicului de toate vîrstele, de la copii de trei-patru ani pînă la bunici, a demonstrat că poveştile, mai ales cele redate, cu delicateţe, în paşi de dans, continuă să fascineze generaţii întregi de spectatori.

„Cenuşăreasa“, în varianta ei coregrafică, este o poveste „vie“, care implică emoţional spectatorul. Trăirile pe care dansatorii în poante le transmit celor prezenţi în sală demonstrează dăruirea şi profesionalismul artiştilor Companiei de Balet „Oleg Danovski“. Cei prezenţi au fost copleşiţi de forţa de expresie a profesioniştilor care formează compania teatrului ce poartă numele maestrului Oleg Danovski.

Pentru talentatul Adrian Mihaiu, „Prinţul” a reprezentat debutul în cariera sa de prim-solist. „Rolul Prinţului este foarte important pentru mine. Este primul rol de această anvergură şi mă bucur tare mult că mi s-a dat şansa să-l dansez“, a mărturisit Adrian Mihaiu, la finalul spectacolului. Deosebit de expresivă şi delicată, Aliss Tarcea, debutantă în rolul Cenuşăresei, în această coregrafie, a demonstrat celor prezenţi că rolul frumoasei din poveste i se potriveşte de minune. „Rolul Cenuşăresei este un rol fantastic, de poveste, care te întoarce în copilărie şi care trezeşte copilul din mine“, a spus Aliss Tarcea, cea care a mai dat viaţă acestui personaj şi în spectacolul coregrafiat de maestrul Oleg Danovski.

Ca o dovadă a reuşitei acestui spectacol, publicul a empatizat cu artiştii aflaţi pe scenă. Cenuşăreasa (Aliss Tarcea), prinţul (Adrian Mihaiu), Zîna cea bună, interpretată cu graţie de Cecilia Ursul, precum şi tatăl Cenuşăresei, redat de Francisc Strnad, au trezit simpatia publicului. Comportamentul inuman al „trioului malefic“ alcătuit din mama (Anca Strnad - debut) şi surorile vitrege ale Cenuşăresei (Oana Dincă şi Amalia Mîndruţiu - debut) a fost dezaprobat, cu precădere, de către micii spectatori. Totodată, comportamentul ilar al celor două surori vitrege, interpretate de Oana Dincă şi Amalia Mîndruţiu – cum a fost lecţia de dans cu profesorul (Constantin Dragomir) a stîrnit rîsete şi zîmbete de simpatie.

„Coregrafia foarte complicată, în acord cu muzica extrem de dificilă, a fost realizată cu succes atît de prim-solişti, cît şi de ceilalţi membri ai corpului de balet, foarte mulţi dintre aceştia fiind debutanţi: cei patru cavaleri - Dan Dumbravă, Alexandru Chiş, Marius Mihai - debut, Mihai Pîslaru - debut, Mama vitregă - Anca Strnad - debut, Tatăl - Francisc Strnad, Zîna - Cecilia Ursul, o apariţie care emană, întotdeauna, eleganţă şi rafinament“, a declarat secretarul artistic al Companiei de Balet, Maria Ohotă. Referitor la evoluţia celor doi prim-solişti, Maria Ohotă a precizat: „Se pare că Aliss Tarcea şi Adrian Mihaiu - care a înregistrat un progres extraordinar – alcătuiesc un cuplu potrivit pe scena teatrului, ambii posedînd o tehnică desăvîrşită şi o trăire interioară care ne transpun uşor în miezul poveştii romantice. Sperăm să îi mai vedem dansînd împreună şi pe viitor“.

Evoluţia artiştilor a fost foarte apreciată de către spectatori, care i-au aplaudat minute în şir pe aceşti adevăraţi profesionişti ai dansului. La succesul spectacolului au contribuit şi protagonistele dansului spaniol: Lena Cojocaru, Nicoleta Moroeanu, Mihaela Vlase, Ana Maria Badea – debut, Dorina Drăgoeaş, precum şi cele ale momentului coregrafic de inspiraţie arabă: Liliana Tăbuş, Consuela Ciont, Angelica Ceară, Delia Luca şi Ayla Costea, alături de întregul ansamblu de balet.

Scenografia spectacolului „Cenuşăreasa“ a fost semnată de Cătălin Ionescu Arbore, în coregrafia lui Călin Hanţiu, asistenţi de coregrafie fiind Tatiana Panaiotidi şi Elisabeth Pîndichi Lux.



12