Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța (CJC) Nicușor Constantinescu a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă continuată, în dosarul în privind subfinanțarea Centrului Militar Zonal Constanța (CMZ). Decizia a fost luată de judecătorii Andreea Ianca şi Dan Iulian Năstase de la Curtea de Apel Constanţa. Anterior, în primă instanţă, Constantinescu primise o condamnare de 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Hotărârea Curţii de Apel Constanţa este definitivă. În acest caz, Constantinescu este acuzat că a încercat să restrângă abuziv spațiul destinat activității CMZ, din clădirea de pe str. Mircea cel Bătrân nr. 106, în baza a două hotărâri emise de CJC în 2009 și 2012. De asemenea, Constantinescu este acuzat că ar fi solicitat SC RAJA SA rezilierea unilaterală a contractului de furnizare a apei către CMZ și nu ar fi plătit o factură telefonică de 4.000 de lei. Constantinescu a demonstrat în repetate rânduri că el doar și-a făcut datoria ducând la îndeplinire hotărârile CJC pentru care este incriminat, așa că acuzațiile sunt nefondate. Mai mult, Constantinescu a arătat că nu a făcut niciodată presiuni pentru rezilierea contractului de furnizare a apei, iar factura telefonică despre care procurorii spun că nu a plătit-o nu i-a fost prezentată niciodată de către reprezentanții CMZ.

DOSAR FABRICAT LA COMANDA OPONENȚILOR POLITICI?

Amintim că dosarul „CMZ” a debutat cu episodul brutal din 15 ianuarie 2014, când procurorii l-au încătuşat pe Constantinescu în faţa sediului CJC, l-au trântit cu capul pe mașină şi l-au dus cu forţa la DNA Constanţa pentru audieri. Despre acest episod, Constantinescu le-a spus judecătorilor Curții de Apel Constanța că a fost urmarea unui flagrant ilegal eșuat. „În 14 ianuarie 2014, mi s-a înscenat o tentativă de luare de mită. Pentru că procurorilor nu le-a reușit presupusul flagrant, m-au reținut cu forța și mi-au fabricat dosarul „CMZ”. Când am fost reținut, procurorii m-au dus într-o încăpere din sediul DNA Constanța și m-au lăsat să aștept, spunând că nu merge nicio imprimantă și nu pot aduce niciun document care atestă acuzațiile ce mi se aduc. Au adus actele respective după o oră. Sunt convins că, în acel timp, au redactat actele. Singura dovadă pe care o aveau împotriva mea în acest caz a fost o factură telefonică a CMZ, în valoare de 3.999 lei, pe care nu o plătise CJC”, le-a declarat Constantinescu judecătorilor. Mai mult, el a demontat acuzațiile procurorilor punct cu punct. „Acuzațiile din dosarul „CMZ” nu sunt reale. S-a dorit, de fapt, să fiu scos din viața politică pentru că, timp de 16 ani, adversarii mei politici nu au obținut la alegeri procente mai mari de 11%”, a declarat Constantinescu.

DE LA CE A PLECAT TOTUL...

Cu toate că au plecat de la o banală factură de telefon, procurorii DNA au extins acuzațiile în cazul lui Constantinescu și l-au învinuit că a încercat să restrângă, în baza a două hotărâri emise de CJC în 2009 și 2012, spațiile destinate CMZ în sediul situat pe strada Mircea cel Bătrân și care este în proprietatea Consiliului. Ulterior, anchetatorii au extins prejudiciul la 80.000 de lei, sumă pe care Constantinescu a plătit-o în contul unui executor judecătoresc. Oamenii legii l-au mai acuzat pe Constantinescu de faptul că a solicitat SC RAJA SA rezilierea unilaterală a contractului de furnizare a apei către CMZ și a încetat să mai asigure furnizarea serviciilor de telefonie fixă. Una dintre cele mai aberante acuzații aduse lui Constantinescu a fost că, în loc să plătească facturile CMZ pentru utilități, a preferat să organizeze acțiuni cultural-educative și să ofere protecție socială unor categorii defavorizate de cetățeni. De-a lungul procesului, Constantinescu a explicat faptul că hotărârile CJC prin care s-a restrâns activitatea CMZ au fost duse la îndeplinire cu respectarea prevederilor legale și nicio clipă nu s-a pus problema evacuării totale și cu forța a instituției. El a punctat că nu a încercat să scoată Centrul Militar Zonal din clădirea aflată în proprietatea și administrarea CJC, ci a dorit să mute Arhivele Naționale și o parte a activității Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) în spațiile libere din sediul Centrului Militar Zonal, după ce această instituție militarizată și-a restrâns activitatea. „În 2007, România a renunțat la obligativitatea stagiului militar pentru tinerii care împlineau vârsta de 18 ani. Era evident că activitatea de recrutare-încorporare a tinerilor s-a redus cu 90% și jumătate dintre spațiile clădirii în care funcționează CMZ nu au mai fost folosite din 2007”, a explicat Constantinescu, arătând că o parte din spațiul neutilizat s-a repartizat, prin hotărâre CJC, pentru crearea unui centru unic de comandă în caz de situații de urgență și pentru depozitarea mai multor documente din arhivele județului Constanța, care erau păstrate în locuri improprii, pline de igrasie, apă și noroi. „Nu am repartizat spațiile vreunui SRL sau vreunei entități private. Promovarea unei hotărâri de Consiliu Județean nu poate constiui o infracțiune în niciun fel. În plus, activitatea CMZ nu a fost perturbată. CJC a asigurat fonduri pentru buna funcționare”, a declarat Constantinescu instanței.

ACUZAȚIILE PROCURORILOR, DEMONTATE DE MARTORI

Spusele lui Constantinescu au fost confirmate de fostul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) „Dobrogea” Viorel Costache și de șeful Serviciului Județean Constanța al Arhivelor Naționale (SJAN), Virgil Coman, cei care au solicitat repartizarea unor spații din sediul CMZ. „Acea clădire reprezintă cea mai bună soluție din punct de vedere tehnic. Eu am trimis o solicitare către CJC pentru a ne repartiza un spațiu în clădirea respectivă”, a declarat Viorel Costache. La rândul său, șeful SJAN Constanța, Virgil Coman, a recunoscut în fața instanței faptul că el însuși a cerut mutarea unor depozite cu documente în sediul CMZ. Coman a explicat că a discutat despre mutarea documentelor la CMZ cu cei din conducerea Consiliului Județean. A căutat o soluție urgentă mai ales pentru că mare parte din documente erau depozitate într-o clădire insalubră și riscau să fie compromise. Coman a spus chiar că a existat un consens la care au ajuns cei de la CJC cu cei din conducerea CMZ, numai că lucrurile nu s-au pus în practică. „Imobilul se află în apropierea Bibliotecii Județene, a Inspectoratului Teritorial de Muncă și a Casei Județene de Pensii, iar cei mai mulți oameni care ne solicită documente au nevoie de acte fie pentru reconstituirea vechimii în muncă, fie pentru documentare. Consider că oamenilor le-ar fi fost mai ușor dacă aveam arhivele în acel imobil”, a spus Coman, care a recunoscut că fostul președinte CJC a fost destul de rezervat în respectiva privință și nu a acceptat acest lucru cu ușurință. Argumentele nu i-au convins pe judecătorii Andreea ZIanca și Dan Iulian Năstase de la Curtea de Apel Constanța, care l-au condamnat pe Constantinescu la 5 ani de închisoare cu executare.

JUDECĂTORII S-AU PRONUNȚAT ÎNAINTE DE VREME?

Verdictul era previzibil, în condițiile în care magistrații au respins de la bun început mai multe probe și cereri ale fostului președinte CJC. Pe tot parcursul procesului, el nu a încetat să spună că este nevinovat, pentru că din toate acuzațiile care i se aduc nu reiese existența unor fapte de corupție. În primă fază, judecătorii au refuzat să analizeze mai multe documente și să audieze martori-cheie în acest dosar. Apoi, magistrații au respins cererea de suspendare a procesului din motive medicale. „Nu am avut parte de o judecată echitabilă. Am fost umilit, plimbat între Constanța și București. Mi s-a încălcat dreptul la apărare. Mi s-a refuzat dreptul de a desemna un expert-parte, care să participe la realizarea unui raport din care să reiasă dacă există sau nu un prejudiciu... Eu nu am repartizat spații pentru mine, ci pentru instituțiile statului. Astea nu sunt fapte penale. Sunt contravenții faptele incriminate de DNA, care pot fi supuse cel mult contenciosului administrativ. Nu e dare sau luare de mită”, a afirmat Constantinescu în toamna anului trecut. Totul a culminat cu episodul din 20 mai, când Constantinescu, aflat într-o stare precară, a fost externat cu forța din Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Andrei” Constanța și dus cu mandat la instanță, unde a fost audiat timp de patru ore. În aceeași zi, el a fost arestat preventiv pentru că... a lipsit la câteva termene procesuale, din cauza stării de sănătate. Din 20 mai și până acum, Nicușor Constantinescu a fost plimbat cu o ambulanță dotată necorespunzător între instanțele din Constanța și București, pentru a participa la procesele la care a fost citat. Din această cauză, lui Constantinescu i s-a făcut rău la fiecare ședință de judecată la care a participat, fiind de multe ori în pragul unui infarct sau accident vascular cerebral (tensiune extrem de ridicată - 25 cu 18). Totuși, judecătorii l-au ținut ore în șir la audieri, punându-i în pericol viața. Mai mult, procurorii DNA au acționat inclusiv împotriva medicilor care l-au tratat, dr. Irinel Parepa și dr. Marius Țoringhibel. Lor li s-a deschis dosar penal pentru infracțiunea de favorizare a infractorului, fiind plasați sub control judiciar. Aceste întâmplări demonstrează ceea ce Constantinescu a afirmat de multă vreme: „acest proces este un simulacru”.

CONDAMNAT ÎN BAZA UNEI REGLEMENTĂRI VAGI ÎN JUSTIŢIE

Constantinescu a fost condamnat în acest caz tocmai pentru acel abuz în serviciu care a fost judecat la Curtea Constituţională a României şi care era insuficient definit juridic. Multe voci din rândul juriștilor și politicienilor au spus că poate fi considerată abuz în serviciu orice greșeală săvârșită în timpul exercitării atribuțiilor profesionale, chiar dacă nu este stabilit niciun prejudiciu. De altfel, subiectul a născut polemici aprinse între cei care aprobă reglementarea acestei infracțiuni și cei care consideră că abuzul în serviciu este reglementat într-un mod care încalcă drepturile omului. Tocmai de aceea, juriştii consideră că această pedeapsă de 5 ani primită de Constantinescu este incredibilă. „Nu e vorba de niciun abuz în serviciu. A fost, cred, o chestiune personală, o răzbunare a autorităţilor locale. Mă refer aici la DNA Constanţa şi judecători. Pe probele din dosar, Constantinescu nu trebuia să primească 5 ani, ci trebuia să fie achitat“, a declarat avocatul Nicolae Mihălică, apărătorul fostului preşedinte al CJC,.

MÂNA BINOMULUI SRI - DNA?

Prezent miercuri la Tribunalul Constanța, unde a fost judecat într-o altă cauză, fostul președinte al CJC a declarat: „Sunt o rușine judecătorii care m-au condamnat, Andreea Ianca şi Dan Iulian Năstase de la Curtea de Apel Constanţa, inclusiv Iulia Cezara Suciu de la Tribunalul Constanța, care face parte din binomul SRI - DNA“. În timpul procesului, lui Constantinescu a spus că se simte rău și a cerut să i se permită să părăsească Tribunalul. La plecare, Constantinescu a mai spus că nu vrea să fie dus la Spitalul Județean Constanța, pentru ca DNA să nu le facă dosare penale medicilor care îl tratează. Amintim că Nicușor Constantinescu a mai fost condamnat, luni, 27 iunie, de magistrații Tribunalului București, la 6 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, în dosarul eolienelor, în care a fost denunțat de omul de afaceri Marian Turbatu. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel București.

MINUTA INSTANȚEI

Potrivit minutei emise de Curtea de Apel Constanța, Constantinescu nu va mai avea dreptul, timp de cinci ani, de a fi ales și de a ocupa o funcţie publică, perioadă care va curge după executarea pedepsei sau în cazul în care va fi grațiat. Din pedeapsa primită de fostul șef al CJC se va scădea perioada în care acesta a fost arestat preventiv sau la domiciliu. Adică intervalele 6 noiembrie 2014 - 5 decembrie 2014, 3 martie 2015 - 24 aprilie 2015 și 20 mai - 29 iunie.

Iată minuta instanței: „Respinge ca nefondată cererea de repunere pe rol a cauzei formulate de inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel. În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel şi partea civilă Ministerul Apărării Naţionale prin Direcţia pentru relaţia cu Parlamentul şi Asistenţă Juridică împotriva sentinţei penale nr. 387/28.10.2015, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul penal nr. 14182/3/2014. În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată şi, rejudecând:

Majorează pedeapsa principală aplicată inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 alin. 1 Cod penal de la 3 ani şi 6 luni închisoare la 5 (cinci) ani închisoare. Pedeapsa principală se execută în regim privativ de libertate. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. În temeiul art. 424 alin. 3 Cod procedură penală raportat la art. 72 Cod penal, deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada arestării preventive de la data de 20.05.2016 la zi. În temeiul art. 275 alin. 2,4 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 4.000 lei şi partea civilă la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Conform art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa rămân în sarcina statului. În baza art. 272 Cod procedură penală, onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu - avocat Bundă Cătălin, în cuantum de 260 lei, şi Gâdoiu Tiberiu, în cuantum de 65 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei în favoarea Baroului Constanţa. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29.06.2016“.

Citește și:

Constantinescu, condamnat în dosarul eolienelor. Sentința nu e definitivă