Noul Cod de Procedură Penală (NCPP) aduce o serie de modificări, unele controversate, care vor fi puse în aplicare de la 1 februarie, dată la care noul act normativ intră în vigoare. Una dintre noutăţi se referă la căile de atac ale sentinţelor judecătoreşti pronunţate de Tribunale, care vor fi reduse de la două la una. Acestea vor putea fi atacate numai cu apel la Curţile de Apel şi vor fi definitive după soluţionare. În acest context, dispare cea de-a doua cale de atac prevăzută în prezent în legea penală, recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Acesta va fi înlocuit cu recursul în casaţie, care va fi o cale extraordinară de atac, ce este invocată foarte rar şi numai în cazurile în care dosarul are lacune ce ţin exclusiv de procedura penală. Legea nu va fi pusă în aplicare retroactiv, iar dosarele care se află în prezent pe rolul ÎCCJ, în recurs, vor fi soluţionate de instanţa supremă, după actualul CPP. „Sentinţele emise de Curţile de Apel până pe 31 ianuarie vor putea fi atacate cu recurs, iar dosarele soluţionate după 1 februarie vor rămâne cu deciziile de la Curţile de Apel, care vor fi definitive”, a declarat preşedintele Curţii de Apel Constanţa, judecător Adriana Ispas.

CAZ Unul dintre dosarele amplu mediatizate de presa constănţeană şi care are toate şansele să se încadreze în prevederile NCPP este cel al principalilor suspecţi în cazul uciderii Larei Şaban: fratele acesteia, Gilberto Ghiunal Şaban, şi amicul său, George Davidescu. Cei doi au fost condamnaţi de Tribunalul Constanţa la închisoare pe viaţă, sentinţă pe care au atacat-o cu apel. În prezent, procesul se află pe rolul Curţii de Apel Constanţa şi are termen de judecată astăzi. În cazul în care magistraţii soluţionează apelul inculpaţilor până la finalul acestei luni, Şaban şi Davidescu ori procurorii ar putea beneficia de calea de atac a recursului.

MODIFICĂRI Conform noilor modificări, hotărârile care pot fi atacate cu recurs în casaţie pot fi deciziile pronunţate de Curţile de Apel, ca instanţe de apel, cu excepţia sentinţelor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor. Mai mult, NCPP prevede faptul că recursul în casaţie exercitat de procuror împotriva hotărârilor prin care s-a dispus achitarea inculpatului nu poate avea ca scop obţinerea condamnării acestuia de către instanţa supremă. Totodată, în cazul în care cererea de recurs în casaţie a fost respinsă, partea din proces sau procurorul care a declarat recursul nu mai poate formula o nouă cerere împotriva aceleiaşi hotărâri, indiferent de motivul invocat.