Liderul separatist pro-rus Aleksandr Zaharcenko a fost ales preşedinte al autoproclamatei republici populare Doneţk, în urma alegerilor de duminică, criticate de Kiev şi de Occident. În cursul unei ceremonii desfăşurate ieri, Zaharcenko, un fost mecanic în vârstă de 38 de ani, a depus un jurământ în favoarea ”slujirii poporului din Republica Doneţk”. O ceremonie similară a fost programată ieri după-amiază în Lugansk, unde un fost militar în vârstă de 50 de ani, Igor Plotniţki, a obţinut 63% din voturi în scrutinul desfăşurat duminică. La şase luni de la izbucnirea conflictului separatist din estul Ucrainei, soldat cu peste 4.000 de morţi, autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk au organizat duminică alegeri prezidenţiale şi parlamentare. În pofida avertismentelor Occidentului, Rusia a anunţat că respectă alegerile locuitorilor din aceste zone, cerând administraţiei de la Kiev să înceteze operaţiunile militare.

DECLARAȚIE LA ONU, BLOCATĂ DE RUSIA Rusia s-a opus iniţiativei altor state membre ale Consiliului de Securitate al ONU care doreau să emită o declaraţie condamnând alegerile separatiste din estul Ucrainei, a afirmat, luni, ambasadorul ucrainean. Cei 15 membri ai Consiliului au lucrat la adoptarea unei declaraţii, vineri şi în weekend, dar Rusia s-a opus. În textul propus de Lituania se afirma că scrutinele organizate duminică în regiunile Lugansk şi Doneţk sunt contrare acordurilor de la Minsk, încheiate pe 5 septembrie, între Kiev şi rebeli, cu susţinerea comunităţii internaţionale şi Moscovei. Misiunea Rusiei la ONU a anunţat luni, pur şi simplu, că textul este inadecvat, fără să ofere alte precizări despre poziţia sa. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a deplâns, săptămâna trecută, organizarea acestor scrutine, după ce Rusia a anunţat că va recunoaşte rezultatele. Europenii au avertizat, luni, Rusia să nu aducă atingere unităţii Ucrainei.

SITUAȚIE FĂRĂ IEȘIRE Guvernul ucrainean se confruntă, aparent, cu o situaţie fără soluţie în estul ţării: nu are mijloacele militare necesare pentru a prelua controlul şi nu-şi poate permite politic să renunţe la regiunile separatiste în favoarea rebelilor, după şase luni de conflict sângeros.

Recunoscute de Moscova, care a ignorat avertismentele Occidentului, alegerile separatiste desfăşurate duminică în regiunile Doneţk şi Lugansk confirmă, cu siguranţă, pierderea acestor teritorii de către Kiev pentru mai mulţi ani, după ce Rusia a anexat în martie peninsula Crimeea, unde a preluat controlul fără lupte, în urma unui referendum. Problema preluării controlului prin forţă asupra estului nu s-a mai pus de la sfârşitul lunii august, când armata ucraineană, aflată pe punctul de a înăbuşi rebeliunea, a suferit eşecuri usturătoare, pe fondul unei puternice contraofensive lansate de rebeli, susţinuţi, potrivit Kievului şi Occidentului, de trupele ruse, ceea ce Moscova dezminte. ”Dacă Kievul relansează operaţiunea militară, Moscova va riposta prin desfăşurarea unui număr necesar de trupe pentru a o opri”, consideră Oleksandr Suşko, directorul Institutului pentru Cooperare Euroatlantică din Kiev. De altfel, autorităţile ucrainene susţin încă de duminică faptul că au observat o nouă desfăşurare intensă de trupe ruse în Donbas, unde se află cele două regiuni rebele, în timp ce presa ucraineană şi cea occidentală, între care şi AFP, au relatat despre trecerea a zeci de camioane militare fără numere de înmatriculare. De asemenea, eforturile politice au eşuat, mai ales că separatiştii au respins oferta Kievului, care a propus un statut special pentru aceste regiuni, pentru o perioadă de trei ani, cu o mai mare autonomie. Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat însă luni că îşi va revizui planul de acţiune, inclusiv oferta de statut special pentru regiunile separatiste. ”Kievul a pierdut controlul asupra Donbasului pentru cel puţin cinci ani. Puterea a înţeles cu mult timp în urmă şi nu-şi mai face iluzii. Dar recunoaşterea publică ar fi o sinucidere politică”, subliniază politologul ucrainean Taras Berezoveţ, directorul companiei Berta Communication. Cifrele vorbesc de la sine: 54% dintre ucraineni cred că trebuie să continue luptele pentru recuperarea acestor teritorii şi doar un sfert din persoanele chestionate s-au pronunţat pentru abandonarea lor în favoarea Rusiei, în schimbul păcii, potrivit unui sondaj de opinie realizat în octombrie de Institutul ucrainean Gorşenin.

Cu timpul, războiul din estul Ucrainei s-ar putea transforma într-un conflict îngheţat, la fel ca în cazul regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud sau ca Transnistria, care şi-a proclamat unilateral independenţa de R. Moldova.