Separatiştii pro-ruşi, cu ochii pe bazinul Donbas

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Ultimatum de 24 de ore

Separatiştii pro-ruşi, cu ochii pe bazinul Donbas

Externe 16 Mai 2014 / 00:00 801 accesări

CARE UCRAINĂ? Masa rotundă dintre reprezentanţii noului regim de la Kiev şi reprezentanţii politici ai regiunilor din estul ţării pare să îi fi supărat foarte tare pe separatiştii pro-ruşi, care nu au fost invitaţi, fiind catalogaţi drept „terorişti”. Aşa că ieri au anunţat că au început formarea primului batalion al armatei de eliberare a Donbasului, la Slaviansk. Autoproclamatul primar al oraşului Slaviansk, Viaceslav Ponomariov, a făcut această afirmaţie potrivit site-ului Russia Today (RT). Bazinul Donbas reuneşte regiunile Doneţk şi Lugansk, care şi-au autoproclamat, luni, independenţa de Ucraina, în urma referendumului din 11 mai, considerat ilegal de către Kiev şi nerecunoscut de comunitatea internaţională.

Concomitent se desfăşoară ampla operaţiune specială a armatei ucrainene pentru a prelua controlul regiunilor din estul ţării. Forţele guvernamentale utilizează avioane şi blindate în cadrul acestei operaţiuni denunţate ca „represalii” de către Moscova. Ieri dimineaţă, tiruri de mitraliere şi explozii de obuze de artilerie s-au putut auzi la periferia oraşului Slaviansk. După atacul terorist asupra convoiului de paraşutişti ucraineni lângă Kramatorsk, la 13 mai, forţele guvernamentale vor acţiona mult mai dur împotriva miliţiilor pro-ruse, a avertizat, miercuri seară, secretarul Consiliului pentru securitatea naţională şi apărare, Andrii Parubii. Şapte paraşutişti şi-au pierdut viaţa şi alţi şapte au fost răniţi.

CARE PE CARE Separatiştii joacă în continuare tare şi au dat un ultimatum de 24 de ore autorităţilor de la Kiev pentru ca acestea să-şi retragă trupele din regiunea Doneţk, ameninţând cu lansarea unei puternice ofensive în cazul în care revendicarea lor nu va fi satisfăcută. Totodată, pe site-ul aşa-numitei „Republici Populare Doneţk”, citat de RT, se menţionează că alegerile pentru funcţia de preşedinte al Ucrainei nu vor avea loc pe teritoriul fostei regiuni Doneţk, întrucât „Ucraina este acum un stat vecin”. „Republica Populară Doneţk va fi parlamentară, iar graniţele sale vor coincide cu cele ale regiunii Doneţk”, se mai spune pe site-ul separatiştilor pro-ruşi, în care se afirmă că a fost creat deja un Consiliu al Securităţii local, ce se va ocupa de alungarea ocupanţilor (forţelor guvernamentale - n.r.) de pe teritoriul său. În replică, preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, a anunţat că a fost eliberată de terorişti o localitate de lângă Slaviansk. Forţele guvernamentale au declanşat etapa finală de eliberare de insurgenţi în apropiere de Kramatorsk.

Şi Rusia joacă tare şi a anunţat că va efectua, în perioada 21-26 mai, exerciţii militare aeriene la graniţa cu Ucraina, ţară în care pe 25 mai sunt prevăzute să aibă loc alegerile prezidenţiale. La aceste exerciţii, ce vor avea loc în regiunea Voronej, vor lua parte 71 de unităţi aeriene aparţinând tuturor regiunilor militare şi forţelor aeriene ale Rusiei. Vor participa avioane de vânătoare şi bombardiere, precum şi avioane ale aviaţiei militare de transport, care, în timpul exerciţiilor, vor trebui să facă faţă mijloacelor de apărare antiaeriană ale unui inamic. Anunţarea acestor exerciţii în apropierea frontierei cu Ucraina a provocat deja nemulţumire la Kiev, ministrul Afacerilor Externe, Andrii Deşcişa, afirmând că astfel de decizii nu vor ajuta la stabilizarea situaţiei din estul ţării. Preşedintele Putin afirma, săptămâna trecută, că Rusia şi-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina, unde NATO estimase, la sfârşitul lunii aprilie, că s-ar fi aflat efective militare de 40.000 de oameni. Ulterior acestui anunţ, NATO şi SUA au declarat că nu au niciun indiciu privind retragerea forţelor militare ruse de la graniţa cu Ucraina.

DOVADA VIE Are trei nume şi este căutat de serviciile secrete ucrainene ca militar rus care operează în estul Ucrainei. Circulă pe străzi la bordul unui Mercedes, după ale cărui geamuri fumurii îşi ascunde chipul cu mustaţă subţire, şi are obiectivul de a distruge forţele guvernamentale ucrainene care se aventurează pe teritoriul său. Într-o circulară distribuită săptămâna aceasta în regiunea rebelă Doneţk, „colonelul Igor Strelkov” îşi asumă comanda tuturor forţelor insurgente şi cere ajutorul armatei ruse pentru a îndepărta ceea ce el numeşte ameninţarea din partea „juntei” de la Kiev şi a NATO. Pentru Kiev şi aliaţii săi occidentali, Strelkov este dovada vie că Moscova se află în spatele insurecţiei din estul Ucrainei, chiar dacă aceasta neagă, şi că încearcă să reediteze scenariul care a condus la anexarea Crimeei la Rusia, în luna martie.

Separatiştii spun puţine lucruri despre identitatea sa. Printre ei este cunoscut ca „Strelok”, în traducere „Lunetistul“. Oficialii de la Kiev susţin că este agent al Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU). Locuitorii de la o periferie a Moscovei spun despre el că este un vecin manierat, pe care l-au cunoscut ani de zile sub numele Igor Ghirkin. Oricine ar fi, Strelkov, Strelok ori Ghirkin, este acum foarte rar zărit în public şi circulă în spatele geamurilor fumurii ale Mercedes-ului în jurul Slavianskului, oraş pe care oamenii săi l-au transformat într-o redută fortificată a insurecţiei lor. În apelul său, publicat pe site-ul liderului separatist Pavel Gubarev, luni, se autointitulează „comandantul-şef al Republicii Populare Doneţk”. Acesta a dat un ultimatum de 48 de ore trupelor ucrainene să depună jurământ de credinţă poporului „Republicii Populare Doneţk” sau să părăsească teritoriul regiunii. În caz contrar, membrii Gărzii Naţionale şi alte forţe ucrainene vor fi capturaţi sau distruşi pe loc.

Întrebată despre trecutul acestuia, purtătoarea de cuvânt a separatiştilor, Stella Horoşeva, a afirmat că Strelkov este etnic rus, veteran al armatei sovietice şi ruse, dar nu a dat alte detalii cu privire la reşedinţa sau cetăţenia sa. „Colaboratorii săi nu ştiu dacă el are alt nume”, a mai spus ea, adăugând că el are o experienţă bogată militară şi deţine gradul de colonel. O lungă perioadă de timp, singura imagine cu Strelkov era un portret robot difuzat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Până când, luna trecută, ziarul rus „Komsomolskaia Pravda” a dat publicităţii o înregistrate video cu interviul unui bărbat care părea aceeaşi persoană cu personajul cu mustaţă subţire. În această înregistrare video, Strelkov a spus că a venit din Crimeea şi că cei mai mulţi dintre luptătorii săi sunt veterani ai armatelor rusă şi ucraineană, cu experienţă de luptă. Toate armele lor au fost confiscate din arsenale din Ucraina, a mai spus el, negând că Moscova le-ar fi furnizat arme sau muniţie.

Recunoaşterea legăturii cu Crimeea este foarte importantă, deoarece oficialii de la Kiev susţin că aceiaşi agenţi ruşi care au ocupat peninsula, anexată de Moscova în luna martie, se află acum în spatele insurecţiei din est. Rezidenţi ai unui cartier din nordul Moscovei au declarat că şi-au recunoscut vecinul, atunci când l-au văzut pe rus la televiziune luna trecută, în calitate de lider al miliţiei pro-ruse din Slaviansk. Bărbatul, pe care îl cunoşteau sub numele de Igor Ghirkin, a trăit cea mai mare parte a vieţii sale într-o clădire cu nouă etaje, unde mai stau mama, fosta soţie şi cei doi copii ai lor. Galina Ivanovna, care stă cu două etaje mai jos de el, a declarat pentru Reuters că ultima dată l-a văzut cu aproximativ şase luni în urmă. „A fost întotdeauna foarte politicos şi foarte liniştit, deşi nu-l cunosc bine. Purta întotdeauna o cravată şi mergea pe jos la serviciu”, îşi aminteşte femeia. „El este Ghirkin şi are, de asemenea, un al doilea nume de familie, Strelkov”, confirmă un alt locatar al blocului.

Oricine ar fi, Strelkov sau Ghirkin, el controlează persoanele îmbrăcate în uniforme de camuflaj, fără însemne, de la Slaviansk, oraş cu 130.000 de locuitori, pe care aceştia l-au transformat într-o redută fortificată. UE l-a inclus pe Strelkov pe lista de sancţiuni la 29 aprilie, descriindu-l ca pe un membru al GRU.

BUGET SUPLIMENTAT Statele membre NATO central şi est-europene trebuie să suplimenteze bugetele alocate apărării, după ce le-au redus în ultimii ani, în contextul în care Rusia a majorat semnificativ bugetul militar, a recomandat secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen. Numeroase state NATO au redus bugetele militare cu peste 20% în aceeaşi perioadă. Aceste reduceri au fost semnificative în special aici, în centrul şi estul Europei. Secretarul general al NATO a notat că Rusia nu şi-a îndeplinit angajamentele asumate cu ocazia reuniunii de la Geneva pe tema crizei din Ucraina. „Judecând după acţiunile Rusiei, obiectivul este evident. Rusia încearcă să instituie o nouă sferă de influenţă, sfidând dreptul internaţional şi acordurile fundamentale pe care Moscova le-a semnat. Această situaţie va avea implicaţii pe termen lung pentru securitatea noastră şi necesită soluţii pe termen lung”, a subliniat secretarul general NATO.



12