Separatiştii pro-ruşi din auto-proclamata „republică Doneţk” au anunţat vineri că nu vor evacua instituţiile guvernamentale ocupate, într-un gest de sfidare faţă de autorităţile de la Kiev şi care riscă să ameninţe acordul internaţional de la Geneva în vederea soluţionării crizei din Ucraina. Separatiştii afirmă că nu se simt legaţi de acordul încheiat joi la Geneva, care nu a fost semnat în numele lor, şi îşi menţin intenţia de a organiza un referendum privind autonomia, a anunţat ieri unul dintre liderii acestora, citat de site-ul Russia Today (RT). Separatiştii acceptă să evacueze clădirile pe care le ocupă, aşa cum prevede acordul, însă autorităţile pro-europene de la Kiev trebuie să părăsească şi ele clădirile pe care le ocupă ilegal după „lovitura de stat”, a declarat Denis Puşilin, unul dintre „miniştrii” Guvernului „republicii Doneţk”.

Nu este de mirare că situaţia rămâne tensionată în estul Ucrainei, unde au fost semnalate, din nou, schimburi de focuri. Potrivit agenţiei Interfax-Ucraina, paraşutiştii ucraineni au deschis focul împotriva unor protestatari, care au ridicat baricade la Serheevka, în regiunea Doneţk. Poziţia separatiştilor a prins pe picior greşit Rusia, care oricum de joi dă semnale contradictorii. La câteva ore după ce Vladimir Putin a avertizat că are dreptul să decidă trimiterea armatei în Ucraina, oficialii de la Moscova au făcut un pas înapoi şi Ministerul Afacerilor Externe le-a cerut militanţilor pro-ruşi să se retragă din clădirile oficiale pe care le ocupă în estul Ucrainei. Aceasta a fost una dintre condiţiile acordului de la Geneva la care au ajuns liderii diplomaţiilor din Rusia, Ucraina, SUA şi UE. Anunţul a fost primit cu precauţie la Casa Albă, poziţie ulterior adoptată şi de către premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, care a declarat ieri că autorităţile de la Kiev nu au aşteptări prea mari. Misiunea de supraveghere a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) este însărcinată să ajute autorităţile ucrainene să aplice acordul de la Geneva, care prevede detensionarea crizei prin dezarmarea miliţiilor separatiste. Marea Britanie va oferi un milion de lire sterline, circa 1,2 milioane de euro.

Discuţiile din oraşul eleveţian nu au vizat însă şi situaţia din Crimeea. Liderul diplomaţiei americane susţine totuşi că SUA şi UE nu au trecut cu vederea anexarea regiunii de către Rusia. „Avem opinii diferite în privinţa Crimeei, nu am renunţat la Crimeea, dar nu am venit aici pentru a discuta acest subiect”, s-a delimitat John Kerry. În timpul întâlnirii de la Geneva, Rusia a dat încă o dată asigurări că trupele sale nu vor pătrunde în Ucraina. Rusia are propria ofensivă diplomatică pentru a convinge că anexarea Crimeei este un lucru bun. Preşedintele Putin şi prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan au discutat, ieri, despre criza din Ucraina şi situaţia din Crimeea, inclusiv chestiuni referitoare la musulmani, minoritatea tătarilor, de limbă turcică. Într-un apel telefonic iniţiat de partea turcă, cei doi lideri au discutat despre relaţiile bilaterale dintre cele două ţări de la Marea Neagră, inclusiv sectorul energetic. Tătarii din Crimeea s-au opus în mare măsură anexării Crimeei de către Rusia, luna trecută. Speranţa oficialilor de la Kiev este că Ucraina, împreună cu comunitatea internaţională, va recupera pas cu pas Crimeea, în sens politic şi diplomatic.