Noua Constituţie a Serbiei a fost adoptată de 52,31% dintre participanţii la referendum, a anunţat, luni, Comisia Electorală Centrală. Rata de participare la vot a fost de 53,5 procente. Pentru a intra în vigoare, noua Constituţie trebuie aprobată de peste 50% din alegătorii înscrişi. Din totalul de 6,6 milioane de alegători au participat la vot 3,5 milioane, iar dintre aceştia o majoritate covîrşitoare, 3,4 milioane, au votat în favoarea Constituţiei. Cea mai mare participare de 90% a fost printre sîrbii din Kosovo, unde albanezii au boicotat scrutinul, scăzînd progresiv de la sud la nord.

Premierul sîrb Vojislav Kostunica avertiza, la sfîrşitul săptămînii trecute, că relaţiile Serbiei cu statele ce sprijină independenţa provinciei Kosovo vor avea de suferit. Nu este întîmplător că aceste comentarii au fost date publicităţii televiziunii de stat de la Moscova. Rusia este în expectativă, Naţiunile Unite urmînd să ia o decizie în privinţa statutului provinciei Kosovo după expirarea protectoratului Naţiunilor Unite, instituit în 1999. Albanezii, care reprezintă 90% din populaţia provinciei Kosovo cer independenţa. Potrivit unor informaţii neconfirmate, Statele Unite intenţionează chiar să recunoască unilateral independenţa provinciei, în cazul în care Rusia ar bloca o asemenea iniţiativă în cadrul Naţiunilor Unite.

Comisia Europeană a declarat că adoptarea Constituţiei ce proclamă suveranitatea asupra provinciei Kosovo este contradictorie, deoarece majoritatea populaţiei din provincia separatistă nu s-a prezentat la vot. Purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene, Krisztina Nagy, a salutat înlocuirea Constituţiei elaborate în perioada regimului lui Milosevic. Uniunea Europeană a cerut autorităţilor de la Belgrad să revizuiască Constituţia în conformitate cu standardele europene, iar Executivul de la Bruxelles se va pronunţa asupra textului în următorul raport asupra progreselor înregistrate de Serbia, care va fi publicat la 8 noiembrie.

Viitorul statut al provinciei Kosovo este un subiect separat, discutat în cadrul procesului de negociere condus de mediatorul Naţiunilor Unite Martti Ahtisaari. Acesta ar putea propune o suveranitate limitată. Potrivit acestei propuneri, rolul Naţiunilor Unite va fi preluat de Uniunea Europeană. Astfel, Kosovo nu va putea beneficia de o deplină recunoaştere internaţională, de un loc în Naţiunile Unite, de un Minister al Afacerilor Externe şi de armată. Ar putea semna în schimb tratate şi acorduri internaţionale şi ar putea cere să adere la anumite organizaţii internaţionale. Înainte de a face publică propunerea, Marti Ahtisaari mai aşteaptă comentariile Grupului de Contact, din care fac parte Germania, Statele Unite, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Rusia. Kosovo, care este din punct de vedere oficial o provincie sîrbă, administrată de Naţiunile Unite şi NATO din 1999.