Serbia nu a ţinut cont de recomandările UE privind folosirea unei retorici mai puţin provocatoare în cazul Kosovo şi a avertizat la sfîrşitul acestei săptămîni că SUA conduc Occidentul către o cale a revenirii la confruntare acordînd independenţa provinciei. În timp ce miniştrii Afacerilor Externe din UE recunoşteau în Portugalia că există divergenţe în privinţa Kosovo, premierul sîrb Vojislav Kostunica a cerut ONU să apere integritatea teritorială a ţării sale în faţa “ameninţării directe” a SUA de a recunoaşte independenţa provinciei Kosovo. Serbia, sprijinită de Rusia, opune rezistenţă Occidentului şi speră să convingă statele ezitante din UE să reziste presiunilor americane pentru recunoaşterea independenţei provinciei, văzută ca unică soluţie pentru deblocarea negocierilor referitoare la viitorul acestui teritoriu.

UE a considerat, însă, că ameninţarea oficialilor de la Belgrad a încălcat promisiunea făcută de sîrbi şi albanezi mediatorilor internaţionali de a nu folosi un limbaj provocator în condiţiile în care se desfăşoară negocieri, considerate ale ultimei şanse. Totodată, premierul Kostunica nu a răspuns solicitării unui oficial UE cu rang înalt, care ceruse clarificări în legătură cu declaraţiile făcute de un oficial sîrb potrivit căruia trupele sîrbe vor avea dreptul de a intra pe teritoriul unui stat “ilegal” precum Kosovo. Miniştrii Afacerilor Externe din UE au stabilit, sîmbătă, că este important să facă front comun în problema Kosovo în momentul în care negocierile se vor încheia, la 10 decembrie. Ministrul portughez al Afacerilor Externe, Luis Amado, a cărui ţară deţine preşedinţia UE şi care trebuie să încerce să obţină un consens în următoarele luni, a afirmat că evitarea unei divizări interne este vitală pentru securitatea din Balcani şi este o miză importantă pentru credibilitatea politicii externe a Europei. Marea Britanie şi Franţa sînt dispuse să recunoască independenţa Kosovo. Poziţia Germaniei este mai puţin clară, în timp ce Spania, Ungaria, Grecia, Slovacia şi România sînt reticente, în timp ce Bulgaria s-a declarat dispusă să găzduiască, înainte de sfîrşitul acestui an, o reuniune privind viitorul provinciei Kosovo. O divizare a UE în problema Kosovo ar constitui o lovitură dată eforturilor blocului european de a fi un actor credibil în politica internaţională, care ar interveni după mai bine de zece ani de la eşecul european de a împiedica războaiele din Balcani din anii \'90.

Chiar dacă oficial încă este provincie a Serbiei, provincia Kosovo este administrată de ONU de la încheierea conflictului din 1998-1999 dintre forţele sîrbe şi separatiştii albanezi. Albanezii din Kosovo, majoritari în proporţie de peste 90%, cer independenţa, statut faţă de care Serbia, susţinută de Rusia, se opune ferm. Rusia a blocat în Consiliul de Securitate planul ONU ce prevedea acordarea independenţei pentru provincia Kosovo sub supraveghere din partea UE. O troică diplomatică, alcătuită dintr-un american, un rus şi un reprezentant german al UE, are în prezent misiunea de a scoate din impas problema statutului definitiv al provinciei Kosovo. Termenul este 10 decembrie, iar liderii din Kosovo susţin că sînt gata să-şi declare independenţa la expirarea acestui termen, în cazul unui eşec al negocierilor. Diplomaţii consideră că sînt slabe şansele ajungerii pînă atunci la un acord care să poată obţine aprobarea ONU.