După ceea ce numim „seria neagră” a accidentelor aviatice este firesc să apară teoriile de tot felul, ce implică cifre, simboluri, conspiraţii etc. Florin Diacu, matematician şi profesor la Departamentul de Matematică şi Statistică al Universităţii Victoria, din Canada, de asemenea şi autor al cărţii „Megadezastre: ştiinţa prezicerii marilor calamităţi”, şi Florina Cursaru, manager de risc în domeniul financiar, încearcă să explice, pentru ziare.com, evenimentele catastrofale ale ultimelor zile ce generează marea întrebare: cât de mare este probabilitatea ca avionul în care urc să cadă? Cum apar, din punctul de vedere al unui matematician, seriile negre de prăbuşiri? "Răspunsul este simplu pentru un matematician: evenimentele probabilistice tind să se grupeze. Ce înseamnă asta? Faceţi următorul experiment. Luaţi un pumn de boabe (de fasole, de mazăre, de porumb sau chiar de orez, orice aveţi în casă la îndemână) şi aruncaţi-le pe masă. Veţi vedea că boabele nu se aşează la distanţe egale, ci formează grupuri mai mari sau mai mici. Desigur, veţi vedea şi boabe răzleţe. La fel se întâmplă şi cu evenimentele probabilistice în timp: vin mai multe într-un timp scurt, apoi nu se întâmplă nimic pe o perioadă mai lungă şi mai apare şi câte unul izolat. Asta-i valabil pentru orice, inclusiv prăbuşiri de avioane", spune Florin Diacu. Matematicianul român este însă de părere că numerele mari sunt în favoarea călătorilor: sunt atât de multe avioane şi atât de multe zboruri încât probabilitatea de a nimeri într-un accident este minimă. "În ceea ce priveşte avioanele, evenimentele catastrofale sunt aşa de improbabile încât nu merită să-ţi faci probleme. Numai în SUA sunt peste 87.000 de zboruri zilnice de pasageri sau comerciale. Când aţi auzit ultima dată de un avion american ce a căzut? Eu nu-mi aduc aminte. Sau pusă altfel: aţi cunoscut pe cineva care a murit în accident de avion? Aş paria că răspunsul este nu. Dar în accident de maşină? Aş paria că răspunsul este da. Trageţi dumneavoastră concluzia!", spune Florin Diacu.

Şi Florina Cursaru are o teorie: o serie neagră este mai degrabă un concept pe care oamenii îl construiesc mental, din anumite mecanisme psihologice. "Fobia oamenilor față de accidentele aviatice provine dintr-o eroare sistemică şi ţine mai mult de psihologia umană, este o teamă nefundamentată ştiinţific. Avem tendinţa de a înmagazina în memorie lucrurile şocante, cu un puternic impact emoţional, şi de a ne raporta la ele atunci când facem asocieri sau judecăţi, când ne evaluăm şansele sau facem alegeri", arată Florina Cursaru. Şi ea aduce în discuţie numărul enorm de călători şi de zboruri. "Statistic, riscul de a muri într-un accident aviatic este foarte redus, şansele reale sunt de 1 la 11 milioane. Este o falsă impresie că transportul aerian este cel mai periculos mijloc de transport. Dacă ne uităm la evenimentele din trecut, cele mai numeroase morţi din cauza accidentelor aviatice au fost în 1972, când şi-au pierdut viaţa 3.342 de oameni, pe când în accidente de maşină mor, în medie, 3.200 de oameni pe zi, la nivel global", arată ea. Managerul de risc argumentează că pericolele obişnuite sunt mult mai mortale. "Oamenilor le este mai frică să zboare cu avionul de câteva ori pe an, o estimare greşită şi iraţională, atâta vreme cât aleg să se expună zilnic la un risc mult mai mare. Numărul de morţi din accidente aviatice anul acesta este chiar în media ultimilor ani. E doar o popularizare excesivă a senzaţionalului".

STATISTICA NE CONTRAZICE Până aici, logica şi raţionalul par să fie convingătoare. Însă, arată ziare.com, într-un articol publicat de BBC, Harro Ranter, director al Aviation Safety Network, o instituţie care cataloghează accidentele aviatice, arată că seriile de accidente nu sunt chiar neobişnuite. Analizând numărul şi frecvenţa accidentelor grave şi frecvenţa prăbuşirilor avioanelor cu mai mult de 14 călători începând cu anul 1990, el a găsit 45 de zile în care au existat două sau mai multe accidente. În alte 105 cazuri au existat accidente în zile consecutive. Potrivit articolului BBC, Hanno Ranter spune că e mult mai probabil ca un alt accident să se întâmple la doar o zi după un alt accident. După două-trei zile, însă, probabilitatea scade.