Un program creat de Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS) şi Romanian Harm Reduction Network (RHRN) arată că persoanele consumatoare de droguri injectabile ar putea avea parte de unele servicii speciale. Este vorba despre accesul gratuit la seringi sterile, prezervative şi teste HIV sau accesul la tratamentul substitutiv cu metadonă inclusiv prin farmaciile cu circuit deschis. Pentru ca destinatarii să beneficieze de aceste facilităţi, ARAS şi RHRN, două dintre cele mai mari organizaţii care se ocupă de problemele consumatorilor de droguri, vor propune parteneriate cu instituţiile care ar putea rezolva situaţia acestora, printre care Colegiul Farmaciştilor din România, ministerele Sănătăţii, Educaţiei, Muncii şi Internelor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Serviciul de Probaţiune de pe lîngă Tribunalul Municipiului Bucureşti. “Ceea ce ne interesează, în primul rînd, este reducerea riscurilor asociate consumului de droguri injectabile, adică răspîndirea unor boli ca hepatita C şi SIDA, supradozaj, sevraj sau excluziune socială. Pentru aceasta vrem să mobilizăm penitenciarele, farmaciile şi diferite insituţii aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cum ar fi Autoritatea de Sănătate Publică”, a explicat directorul ARAS, Maria Georgescu. Atît reprezentanţii ARAS, cît şi RHRN, consideră că problema consumatorilor de droguri s-ar ameliora dacă distribuţia de seringi sterile, prezervative şi teste HIV s-ar face la o scară mai largă. Totodată, ei propun soluţii de consiliere, inclusiv în penitenciare, şi tratament cu metadonă. “Dacă ar apela la metadonă, un medicament care conţine substanţe similare heroinei, situaţia dependenţilor s-ar stabiliza. În primul rînd că ar lua pastilele la o anumită oră, gratuit, sau cu costuri minime, ar avea timp să-şi caute un loc de muncă, să se gîndească la ei şi ar dispărea riscul infectării cu HIV sau hepatită”, precizează, la rîndul său, directorul executiv RHRN, Valentin Siminov. În prezent, cele două organizaţii oferă astfel de servicii, dar la un nivel apreciat ca insuficient. “Atît cît ne permit bugetele din proiecte, lucrăm cu persoane aparţinînd unor categorii dezavantajate, cum ar fi prostituatele şi oamenii străzii şi distribuim prezervative şi seringi sterile. Sub acest pretext, oferim şi consiliere. Dacă ne-am duce la oameni să le spunem direct să se lase (de consumul de droguri - n.r.), nu am avea niciun rezultat. Dar dacă, pe lîngă seringi, le vorbim despre cum să reacţioneze la supradozaj, cum să-şi protejeze partenerul sau cum să se trateze cu metadonă, am avea mai multe şanse de reuşită”, mai spune directorul executiv RHRN. Numai în Bucureşti există peste 17.000 de consumatori de heroină depistaţi, iar specialiştii estimează că numărul lor real poate ajunge la 40.000. Numărul clinicilor unde se poate face tratamentul de substituţie cu metadonă este, însă, cu mult prea mic. Directorul ARAS atrage atenţia asupra faptului că, de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii nu se mai implică în niciun fel în rezolvarea problemelor consumatorilor.