Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, a anunţat că, începînd de ieri, litoralul românesc beneficiază de servicii de salvare a vieţilor omeneşti şi de siguranţă a persoanelor de pe plaje la standarde europene. Anunţul a fost făcut după semnarea unui protocol de colaborare şi parteneriat de către reprezentanţii Primăriilor constănţene care au în administrare staţiuni turistice, CJC, Direcţia de Sănătate Publică (DSP), Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF), Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea (ISU), Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (DADL), Căpitănia Zonală Constanţa şi Asociaţia Naţională a Scafandrilor Profesionişti şi Salvamarilor din România. Conform declaraţiilor preşedintelui CJC, este pentru prima dată în ultimii 20 de ani cînd toţi factorii de decizie de pe litoral îşi coordonează acţiunile privind salvarea de vieţi omeneşti. Protocolul de colaborare are trei mari direcţii, fiecare dintre instituţiile semnatare avînd obligaţii distincte pentru fiecare sector de activitate: salvarea de la înec, paza şi siguranţa cetăţenilor aflaţi pe plaje, supravegherea stării de sănătate a turiştilor. „Pînă acum, activităţile de salvare nu au fost coordonate de nimeni. Au fost acţiuni unilaterale, ale fiecărei instituţii în parte. Încă din 2000, cînd am intrat în administraţia locală alături de primarul Radu Mazăre, am descoperit faptul că mulţi turişti mureau cu zile pe plajă. De atunci am realizat importanţa asigurării siguranţei turiştilor într-un sistem coordonat. Am reuşit abia după nouă ani să semnăm acest protocol între toţi factorii implicaţi întrucît, pînă acum, nu au fost întrunite condiţiile pentru coordonarea tuturor instituţiilor, din cauza lentorii cu care a avansat procesul de descentralizare”, a declarat Constantinescu.

Elicoptere în stand-by pentru preluarea pacienţilor blocaţi în trafic

Programul integrat de coordonare a acţiunilor privind salvarea de vieţi omeneşti pe litoral se bazează pe un studiu comandat de CJC la Institutul Naţional pentru Turism, în care a fost evaluat necesarul de dotări şi de personal pentru asigurarea unor servicii de salvare, securitate şi asistenţă medicală la standarde europene. Studiul a relevat faptul că pe întreg litoralul este nevoie de 145 de posturi de salvamar dotate cu bărci cu motor şi sisteme de comunicaţii, de 20 de baze pentru acordarea asistenţei medicale primare şi prim ajutor şi de ambulanţe care să aştepte în stand-by pentru preluarea cazurilor grave şi transportarea lor la cel mai apropiat spital. Din cele 145 de posturi de salvamar, în prezent sînt înfiinţate 57. Preşedintele CJC a explicat că s-au alocat fonduri pentru amenajarea foişoarelor, acestea fiind în curs de amplasare. „Punerea în practică a programului se va finaliza anul viitor. Pînă cînd vom construi sediile bazelor medicale, acestea vor funcţiona în corturi dotate cu aparatură medicală şi aer condiţionat”, a spus Constantinescu. Totodată, se achiziţionează echipament pentru salvamari: staţii de emisie-recepţie, steaguri de avertizare şi bărci cu motor. În cazul în care ambulanţele se vor bloca în trafic, în drumul lor spre spital, autorităţile au pregătite pentru intervenţie rapidă două elicoptere: unul din dotarea ISU şi unul de la Aerodromul Tuzla. Toate autorităţile implicate în program vor constitui echipe mixte de control, care vor amenda şi sancţiona orice abatere de la legislaţia privind siguranţa turiştilor. „Sîntem cu toţii aici pentru ca oamenii să moară cu zile. La nevoie vom face controale zilnice. E foarte greu să cîntăreşti cît costă viaţa unui om. Sîntem decişi să salvăm vieţile celor aflaţi la restrişte, indiferent cît ne costă. Salvamarii se vor manifesta mult mai ferm decît pînă acum, pentru că preferăm să nu intre oameni în apă cît timp este marea agitată, decît să salvăm şapte persoane de la înec”, a mai spus Constantinescu.

Servicii de supraveghere şi intervenţie rapidă

În cadrul conferinţei, toţi reprezentanţii primăriilor de pe litoralul românesc au apreciat programul de standardizare a seviciilor de salvare de pe litoral. Directorul coordonator al DSP, Camelia Ciobotaru, a subliniat că, fără acest protocol, nu putea oferi servicii medicale pe plaje la standardul celor oferite acum. „Facem eforturi pentru ca, pînă anul viitor, să fim mai bine organizaţi pentru asistenţa medicală de urgenţă. Este foarte dificil să asigurăm personalul de specialitate pentru intervenţii de urgenţă. Anul acesta am înfiinţat numeroase puncte noi pentru prim ajutor pe plaje. Este pentru prima dată cînd avem personal medical pe plaja Trei Papuci din Constanţa. Asigurăm serviciile medicale cu 13 medici şi 30 de cadre medii, pe două axe - puncte de prim ajutor, unde colaborăm cu serviciile de salvare acvatică şi Serviciul Judeţean de Ambulanţă, care reprezintă coloana vertebrală a oricărui act medical de urgenţă.”, a spus Ciobotaru. La rîndul său, şeful IJPF, comisar şef Adrian Tobă, a precizat că sistemul video de monitorizare a coastelor, inaugurat de curînd de instituţie, va putea fi utilizat pentru siguranţa turiştilor. La finalul conferinţei, Nicuşor Constantinescu a declarat că aplicarea programului costă anual aprox. 7 milioane de euro (5 milioane euro pentru dotări şi 2 milioane euro pentru plata tuturor serviciilor, întreţinere, carburanţi etc). „Nu este o sumă prea mare, avînd în vedere întinderea litoralului românesc, ponderea sentimentului de securitate în evaluarea produsului turistic şi faptul că judeţul Constanţa este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, după Bucureşti, cu aproape 11% din PIB”, a spus Constantinescu.