În ciuda faptului că spitalele sunt grav subfinanţate, mai au pe cap şi pacienţi fără niciun venit, oameni ai străzii sau copii abandonaţi, pacienţi care după ce sunt trataţi din punct de vedere medical şi vindecaţi, rămân în grija cadrelor medicale, întrucât nu pot fi daţi afară din spitale. Legea nu permite ca oamenii să fie „aruncaţi în stradă”. Astfel, unele conduceri ale spitalelor caută soluţii pentru ca aceşti pacienţi să fie de la bun început luaţi în evidenţele serviciilor sociale din cadrul instituţiilor de specialitate, să li se întocmească un dosar. La nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa s-a luat în calcul înfiinţarea unui serviciu social care să funcţioneze în regim non-stop şi care să preia imediat cazurile ce se anunţă a fi cu probleme. Managerul SCJU, dr. Dan Căpăţână, a declarat, ieri, că au fost purtate discuţii în acest sens cu preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu şi cu directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa, Petre Dinică. Dr. Căpăţână a anunţat că la nivelul celei mai mari unităţi sanitare va funcţiona, cel mai probabil de la finele lui februarie, un serviciu social, care va avea în componenţă personal specializat ce se va ocupa de întocmirea dosarelor tuturor persoanelor. La SCJU există un serviciu social, însă programul de lucru este limitat, la fel ca şi numărul specialiştilor. „Dacă se constată un abandon la secţia pediatrie, în weekend sau noaptea, când personalul medical este redus ca număr, nu prea mai ai ce să faci. Personalul social specializat va avea menirea să se ocupe îndeaproape de aceste cazuri, să încerce reintegrarea copiilor în familii. Şansele sunt foarte mari aşa, când cineva discută cu părinţii de la bun început”, a spus managerul. O problemă majoră este constituită şi de persoanele adulte fără adăpost. În secţia exterioară a SCJU de la Agigea există un caz care se află deja în spital de un an. „Îl ţinem pentru că nu are unde să se ducă. Iniţial pacientul a ajuns la spital cu sechele ale unui accident vascular cerebral, cu hemipareză. Nu-i putem da în stradă pe aceşti oameni, legea nu ne permite”, a declarat dr. Căpăţână. Numărul total al adulţilor abandonaţi în spital este de opt, ei fiind cazaţi pe diferite secţii/clinici.

DOSARE PENTRU PROGRAMUL DE INFARCT Specialiştii serviciului social vor avea în grijă, în vederea întocmirii anchetelor, şi persoanele care beneficiază de prevederile programului de infarct. Chiar dacă judeţul nostru nu a fost inclus în programul naţional de infarct, CJC a dezvoltat la nivel local programul, astfel încât oamenii să nu mai moară cu zile la Constanţa. Parteneriatul public-privat a ajutat la înfiinţarea unui compartiment de chirurgie cardiacă intervenţională, existând în dotare un coronaro-angiograf ultramodern, fiind astfel salvaţi pacienţii cu infarct miocardic. „Este o mare realizare pe care preşedintele CJC a dorit-o cu orice preţ. Cum pe noi nu ne-a ajutat, anul trecut, ministerul (Ministerul Sănătăţii - n.r.) cu bani pentru acest program, toate cheltuielile pentru salvarea pacienţilor cu infarct au fost suportate de CJC. Aşa că trebuie să existe o evidenţă foarte clară a tuturor pacienţilor, trebuie întocmite dosare cu fiecare în parte. Dacă vine Curtea de Conturi, trebuie să dăm explicaţiile clare în privinţa cheltuielilor”, a declarat managerul.

PÂNĂ ÎN PREZENT, LA NIVELUL JUDEŢULUI NOSTRU AU FOST TRATATE 700 DE PERSOANE, MORTALITATEA ÎN URMA INFARCTULUI MIOCARDIC FIIND APROAPE DE „0”. ÎNAINTE DE DERULAREA PROGRAMULUI, CU FINANŢAREA EXCLUSIVĂ CJC, LA CONSTANŢA MORTALITATEA ERA DE 20%.

„S-au salvat vieţile a 140 de oameni. Avem speranţe ca Ministerul Sănătăţii să ne introducă în Programul Naţional de Infarct Miocardic, astfel încât să avem o finanţare corespunzătoare, să putem interveni în cât mai multe cazuri. Ar trebui să se ia în calcul faptul că tratăm pacienţi şi din alte judeţe şi că vara sunt şi turişti în număr foarte mare pe litoral, care pot apela oricând la serviciile noastre. Am făcut numeroase cereri către minister, dar nu am primit niciun răspuns. Poate le-au pierdut, aşa că vom face altele”, a declarat managerul. Pentru un pacient salvat, statul decontează aprox. 900 de euro, dar, în funcţie de contextul medical, se poate ajunge chiar şi la 1.500 de euro.