Cea de-a 47 ediție a Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica”, care se desfășoară la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), stă sub semnul aniversării muzeografiei dobrogene. Evenimentul celebrează, în prezența a peste 100 de istorici, arheologi și oameni de cultură din Constanța, Republica Moldova, Bulgaria, Marea Britanie, Franţa, Polonia şi Germania, 135 de ani de la prima mențiune a MINAC, într-o telegramă din 1879, trimisă pe 30 august de primul prefect al Constanței, Remus Opreanu, ministrului Mihail Kogălniceanu, prin care se anunța că elevii Școlii normale din Bârlad, aflați la Constanţa, au vizitat „muzeul și mozaicurile”.

„Pontica” s-a deschis ieri, într-o notă comemorativă, cu un moment de reculegere în amintirea specialistului MINAC dr. Zaharia Covacef, care s-a stins pe 23 august. „A fost colega noastră 50 de ani. Și-a dedicat întreaga carieră acestei instituții. Este un lucru pe care greu putem să-l uităm, este un exemplu pentru cei în plină afirmare”, a spus directorul muzeului constănțean, dr. Gabriel Custurea, la deschiderea sesiunii.

După prezentarea câtorva comunicări în plen, lucrările sesiunii „Pontica” au continuat după-amiază, pe cele cinci secțiuni - Preistorie, Greco-romană, Numismatică, Medievală și Modernă-contemporană -, și se vor desfășura şi astăzi, în ultima zi a longevivei manifestări.

ISTORIE PRINTRE NISIP ȘI SPICE DE GRÂU Un alt moment important al primei zile a Sesiunii „Pontica” l-a constituit vernisajul expoziției „Pe urmele Gânditorului. Amprente ale civilizaţiei Hamangia”, deschisă la parterul muzeului, în Sala „Vasile Canarache”. Expoziția reunește artefacte ale culturii Hamangia, la loc de cinste aflându-se, așa cum este firesc, celebrul cuplu neolitic format din „Gânditorul” și perechea sa, „Femeie șezând”, descoperiți la Cernavodă. Din păcate, publicul poate vedea doar replicile celor două statuete, „Gânditorul” și perechea sa „în original” aflându-se în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Cele două statuete, care nu depășesc 11,5 cm în lungime, amintesc, prin simplitatea formelor, de capodoperele lui Brâncuși.

Expoziția beneficiază de o „scenografie” și o „regie” originale: nisipul pus în vitrine, din care par să iasă la lumina zilei artefactele, spicele de grâu, care înnobilează vasele de lut ale omului preistoric, dar și piei de animale, pe care sunt expuse figurine antropomorfe sau vase ceramice.

MESE ROTUNDE În cadrul manifestării au fost incluse, ieri, și două mese rotunde: „Histria - 100 de ani de cercetări arheologice” și „Ceramica neo-eneolitică la Dunărea de Jos”. Expoziția care surprinde șantierul arheologic centenar a fost deschisă pe holul muzeului, la intrare în sala „Adrian Rădulescu”. A treia masă rotundă din programul „Ponticii”, dedicată bimilenarului morții împăratului Augustus, intitulată „Augustus - 2.000 de ani”, are loc astăzi, de la ora 9.00, în sala „Mormântul pictat”.

Anul acesta, în programul manifestării nu sunt incluse vizite de documentare.