Societatea de numismatică „Ovidiu Numis” a dedicat patriarhilor României un set de şase medalii de tombac argintat. Acestea îi reprezintă pe cei şase întîistătători ai Bisericii Ortodoxe Române: Miron Cristea (1925-1939), Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977), Iustin Moisescu (1977- 1986), Teoctist Arăpaşu (1986-2007) şi Daniel Ciobotea (din 2007 pînă în prezent). Primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (B. O. R.), Miron Cristea (1925-1939), s-a născut la 18 iulie 1868, în Topliţa, judeţul Harghita şi a trecut la cele veşnice la 6 martie 1939, la Cannes - Franţa, fiind înmormîntat în Catedrala patriarhală din Bucureşti. Miron Cristea a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, find membru al delegaţiei românilor transilvăneni care a prezentat actul Unirii la Bucureşti. La 18 decembrie 1919 a fost ales mitropolit primat al României întregite, iar în ziua următoare, învestit şi înscăunat, pentru ca la 4 februarie 1925 să devină primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Membru de onoare al Academiei Române, Miron Cristea a făcut parte din Regenţă (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) şi a fost prim ministru (10 februarie 1938 - 6 martie 1939).

Nicodim Munteanu, cel de-al doilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române care i-a succedat lui Miron Cristea, s-a născut la 6 decembrie 1864, în Pipirig, judeţul Neamţ, avînd ca nume de botez chiar pe cel al Sfîntului Ierarh Nicolae şi a trecut la cele veşnice la 27 februarie 1948, la Bucureşti. Membru de onoare al Academiei Române în 1918, Nicodim Munteanu a fost numit Doctor Honoris Causa al Facultăţii de Teologie din Cernăuţi, fiind ales şi înscăunat mitropolit al Moldovei în 1935. La 30 iunie 1939 a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind înscăunat la 5 iulie, păstorind pînă la moartea sa, în 1948. Justinian Marina (1948-1977) s-a născut în 1901, în Sueşti, judeţul Vîlcea şi a trecut în nefiinţă la 26 martie 1977, în Bucureşti, fiind înmormîntat în biserica „Radu Vodă“. Înscăunat, în 1947, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, la 6 iunie 1948, el a fost înscăunat arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovalahiei şi Patriarh al B. O. R. păstorind pînă la moarte. Cel de-al patrulea Întîistătător al B. O. R., Patriarhul Iustin Moisescu s-a născut la 5 martie 1910, la Cîndeşti, judeţul Argeş. Ales arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, în 1956 şi arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, în 1957, pentru ca în 1977 să fie ales arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovalahiei şi Patriarh al B. O. R., păstorind pînă la moartea sa, survenită la 31 iulie 1986.

Patriarhul Teoctist s-a născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni, judeţul Botoşani, fiind cel de-al zecelea copil al lui Dumitru şi al Marghioalei Arăpaşu, din cei unsprezece copii ai acestora. După ce a parcurs treptele monahale, la 9 noiembrie 1986, de către Măritul Colegiu Electoral Bisericesc, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, păstorind pînă la moarte, la 30 iulie 2007. La 1 octombrie 2004 i s-a conferit titlul academic de „Doctor Honoris Causa\" al Universităţii „Ovidius“ din Constanţa. Succesorul Preafericitului Teodosie, actualul Patriarh al B. O. R, Preafericitul părinte Daniel Ciobotea, s-a născut la 2 iulie 1951, în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş. La 12 septembrie 2007, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales în funcţia de Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei. Întronizarea Prefericitului Patriarh Daniel a avut loc la 30 septembrie 2007, la Catedrala Patriarhală.