Sf. Valentin a fost celebrat, ieri, de îndrăgostiţii din întreaga lume, care şi-au făcut cadouri, ciocolata, florile şi felicitările fiind la loc de cinste. Sărbătoarea importată şi pe la noi de vreo zece ani are origini în Roma antică, potrivit muzeografului de la Muzeul de Artă Populară din Constanţa, Ioana Tompe. Potrivit acesteia, Valentin a fost un preot catolic care a trăit în Roma secolului trei, în timpul domniei împăratului Claudius al II-lea, lider care a declarat căsătoriile ilegale, pentru că bărbaţii căsătoriţi nu doreau să lupte în armata imperială implicată în campanii din teritorii îndepărtate. Dar îndrăgostiţii au fost căsătoriţi în secret, mai departe, de Valentin. Însă preotul a fost descoperit, arestat şi condamnat la moarte. Înainte de a fi executat, fiica unuia dintre gardieni s-a împrietenit cu Valentin şi a primit de la cel care va fi sanctificat ulterior de Biserica Catolică o scrisoare semnată „De la al tău Valentin”, precursoarea felicitărilor de astăzi.

SF. VALENTIN A TREZIT DRAGOBETELE. Ioana Tompe a declarat că sărbătoarea Sf. Valentin este încă un exemplu despre ceea ce înseamnă globalizarea, uniformizarea sărbătorilor, a limbii, a portului, aspect care naşte reacţii de rezistenţă din partea naţiunilor ce sunt în pericol de a-şi pierde identitatea. “Toate popoarele celebrează acum Sf. Valentin, deşi pentru foarte multe nu este o sărbătoare specifică. Asta este globalizarea, impunerea unor valori comune, uniformizarea planetei. Însă naţiunile au reacţia normală de a pune în prim-plan propriile tradiţii, pentru a-şi păstra identitatea, cum este la noi cazul Dragobetelui. Tradiţia celebrării acestuia a fost ruptă de comunism, ca multe altele, excepţie făcând marile sărbători agrare şi religioase de peste an. Dar odată cu apariţia Sf. Valentin, lumea şi-a adus aminte de Dragobete, iar sărbătoarea autentică rămasă de la daci este celebrată de tot mai mulţi români”, a spus Tompe.

• DRAGOBETELE, SĂRBĂTOAREA ÎNFRĂŢIRII ŞI A DRAGOSTEI CURATE • Iniţial, de Dragobete, celebrat pe 24 februarie în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea şi pe 1 martie în Moldova şi Bucovina şi considerat cap de primăvară, adică început de an agrar, aveau loc ritualuri de înfrăţire. Ulterior, Dragobetele a devenit o celebrare a iubirii, a spus Ioana Tompe: “Cel mai vechi obicei legat de Dragobete este un ritual al înfrăţirii tinerilor. Băieţii îşi crestau braţele şi îşi amestecau sângele, devenind fraţi de cruce, iar fetele împărţeau în două o monedă de argint, devenind surori de cruce. După aceea se poate vorbi de Dragobete ca o sărbătoare a fertilităţii, fiind ziua constituirii perechilor atât pentru oameni, dar şi pentru păsări”.