Sfântul Ioan este sărbătorit de către biserică în fiecare an, la dată fixă, a doua zi după ce a fost botezat Mântuitorul Hristos.

Cine a fost Sfântul Ioan

Sfântul Ioan este considerat, de către biserica creștină, unul dintre cei mai mari sfinți, după Fecioara Maria. Iconografia îl reprezintă în icoană denumită "Deisis" rugându-se împreună cu Maica Domnului, ca mijlocitori, pentru păcatele oamenilor. Prorocul Ioan s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia.

Potrivit primului episod din Evanghelia după Luca, în zilele lui Iron Antipa, împăratul Iudeii, un înger îl anunță pe dreptul Zaharia, preot din tata-n fiu și înaintat în vărstă, că rugăcinea i-a fost ascultată și, soția sa, Elisabeta, stearpă și înaintată în vârstă, va naște un copil, căruia îi pune numele Ioan. Lui Zaharia nu îi vine să creadă cele auzite și, nemaifiind în stare să vorbească, acesta părăsește templul și rămâne mut până după nașterea fiului.

Tradiții și obiceiuri deSfântulIoan Botezătorul

Potrivit tradițiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioadă Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). Se zice că după Sf. Ion se botează gerul, adică gerul începe să nu-și mai face simțită prezența. Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naște copii sănătoși, fără malformații. Se zice că cine nu se veselește în Ziua Sf. Ion va fi trist tot anul.

Botezul Ionilor şi binecuvântatul minerilor sunt doar două dintre tradiţiile sărbătorite şi azi de oameni, care cred că ceremoniile au rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine. În unele zone, în ajunul sărbătorii de Sfântul Ioan Botezătorul, are loc botezatul Ionilor. În comunităţile în care este păstrat acest obicei, Ionii sunt conduşi cu alai la râu. Acolo, preoţii îi "botează", adică le toarnă pe capete apă luată din râul în care, în prealabil, s-a turnat apă sfinţită cu ocazia liturghiei de Bobotează.

Oamenii cred că această ceremonie are rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine şi de a sublinia angajamentul sătenilor de a respecta valorile creştinismului. În anumite zone, există izvoare care poartă numele Sfântului Ioan. Apa din aceste izvoare este binecuvântată de preoţi de Bobotează, apoi, sătenii merg, în primele ore ale dimineţii de Sfântul Ioan să ia apă din izvor.

Există credinţa, în unele comunităţi, că dacă oamenii privesc noaptea într-un vas cu apă neîncepută luată din Izvorul Sfântului Ioan şi dacă au inima curată, pot să întrevadă elemente din viitorul lor.

O altă tradiţie este binecuvântatul minerilor: aceştia au credinţa că vor fi feriţi de probleme tot anul care începe. Apa sfinţită este păstrată într-un butoi depozitat în naosul unei capele subterane, sculptate în sare, la o adâncime de peste 120 de metri sub scoarţa pământului şi în care minerii ajung după ce străbat un tunel lung de doi kilometri, scobit în sare. Capela îi este dedicată protectoarei minerilor, Sfânta Varvara. Însă unul dintre sfinţii preferaţi ai minerilor este Sfântul Ioan Botezătorul, care are un vitraliu dedicat special în capela subpământeană.

Peste 2 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica,de SfântulIoan Botezătorul

Potrivit Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, sunt peste 1,3 milioane de bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui şi peste 650.000 de femei.

Dintre prenumele masculine cel mai întâlnit este Ioan - 442.011.

Se întâlnesc, de asemenea, prenumele Ion - purtat de 328.081 de români, Ionel - 133.070, Ionică - 4.410, Ioniţă - 1.826, Ionuţ - 364.186, Ivan - 7.729, Jan - 4.433, Jean - 3.351 şi Nelu - 20.097.

În rândul femeilor, cel mai întâlnit este prenumele Ioana - 392.824, dar şi Ionela - 148.320, Ionelia - 6.766, Ionica - 19.135, Ionuţa - 582, Jana - 4.742, Nela - 10.715, Oana - 71.863 sau Onuţa - 134.