Un studiu realizat de centrul de reflecție France Strategie, afiliat biroului premierului francez, arată că o reintroducere permanentă a controalelor la frontierele naționale ar costa statele din zona Schengen 110 miliarde de euro în următorii 10 ani. Potrivit studiului publicat miercuri, costurile reducerii activităților turistice și de transport ar echivala cu 0,8% din PIB-ul UE pe următorii 10 ani. Numai pentru Franța, costurile sunt estimate la 2 miliarde de euro pe termen scurt, 0,5% din PIB-ul țării. ”Pe termen lung, generalizarea controalelor permanente la frontiere ar echivala cu o taxă de 3% pe schimburile comerciale între țările din Schengen, ceea ce ar duce la un declin structural al comerțului de 10 - 20%”, au calculat experții francezi. Jumătate din costuri ar fi provocate de reducerea turismului, 38% de impactul asupra lucrătorilor transfrontalieri, iar restul de 12%, de costurile suplimentare la transportul de mărfuri, conform estimărilor France Strategie.

Sub presiunea valului de migrație fără precedent în ultimele decenii, șase dintre cele 26 de state din Spațiul Schengen au reintrodus controale temporare la frontierele naționale. ”UE trebuie să treacă peste fricile și diviziunile paralizante, pentru a gestiona fluxurile de migrație și refugiați în mod efectiv”, au declarat mai mulți eurodeputați la dezbaterea comună de marți seară, de la Strasbourg, din Parlamentul European. Protejarea efectivă a granițelor externe ale UE este importantă pentru a păstra zona de circulație liberă Schengen, au pledat unii parlamentari europeni, în timp ce alți deputați au cerut toleranță zero față de atacurile rasiste și violente împotriva migranților și refugiaților. Eurodeputații au mai subliniat și nevoia de a respecta principiul nereturnării și au discutat despre finanțarea sprijinului pentru refugiați în Turcia.

Ministrul de Externe olandez, Bert Koenders, a cărui țară deține, în primul semestru al anului, președinția prin rotație a UE, a declarat că fluxurile de migranți trebuie reduse. În acest scop, măsurile deja agreate trebuie implementate, mai ales în ceea ce privește relocarea și hotspoturile. El a exprimat o îngrijorare aparte pentru situația umanitară din Balcanii de Vest și pentru riscurile întâmpinate de minorii neînsoțiți care ajung în Europa. Comisarul pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a recunoscut că până acum au fost făcute progrese slabe în statele membre din prima linie și în toate celelalte. Lista cu lucruri de făcut este lungă: relocare, reinstalare, hotspoturi, reîntoarceri, a mai spus el. Totodată, Avramopoulos a respins ideea că toți refugiații și migranții sunt o amenințare la adresa ordinii publice, făcând astfel referire la atacurile din orașul german Köln din noaptea de Anul Nou. Liderul PPE, germanul Manfred Weber, a vorbit despre un blocaj, atât în Consiliu, cât și în PE, o diviziune care trebuie depășită pentru a asigura continuitatea Schengen. El a subliniat că UE are nevoie de o supraveghere efectivă a granițelor, pentru a sprijini autoritățile și pentru a permite Frontex să acceseze Sistemul de Informații Schengen. Mai plastic, liderul S&D, italianul Gianni Pittella, a apreciat că ”există un virus care infectează Europa, virusul fricii, care împiedică UE să ia deciziile corecte și amenință să o distrugă”.

Eurodeputatul român Victor Boștinaru (PSD), vicepreședintele Grupului S&D din Parlamentul European pentru politică externă, a atras atenția că diviziunile în rândul statelor membre, pasarea responsabilității și retorica național-egoistă pun în pericol nu doar Spațiul Schengen, ci întregul proiect al Uniunii.

Italianca Laura Ferrara, din partea grupului Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD), a fost de părere că ”gestionarea de către UE a migrației este un eșec deplin, arătând opusul solidarității”. Ea a criticat liderii UE pentru externalizarea responsabilităților către Turcia. ”Treziți-vă! Schengen este un eșec și UE este un fiasco. Închideți granițele și protejați olandezii”, a cerut Vicky Maeijer, din grupul Europa Națiunilor și a Libertății (ENF), conațională a lui Koenders, șefului diplomației olandeze.

Citește și:

Nouă imigranţi, inclusiv doi bebeluşi, s-au înecat în largul coastelor Turciei

Finlanda va folosi drone pentru a monitoriza imigranții

Premierul Finlandei nu mai primește refugiați în casa sa din motive de securitate

Imigranții ori se integrează, ori rămân fără ajutoare sociale

Agenţiile germane de spionaj folosesc sute de mii de solicitanţi de azil ca informatori

„Poliţia germană ar trebui să împuşte migranţi“