Un grup influent de oameni de ştiinţă a adăugat schimbările climatice pe lista factorilor ce ameninţă Pămîntul. Astfel, echipa de cercetători din care face parte şi laureatul premiului Nobel fizicianul Stephen Hawking, a grăbit cu două minute apropierea Armageddon-ului. Liderul acestui grup, Kennette Benedict, susţine că Pămîntul se confruntă cu un proces nemaiîntîlnit de distrugere. "Cînd am luat în considerare alţi factori de distrugere a Pămîntului pe lîngă cele peste două mii de rachete nucleare gata oricînd să fie lansate într-un interval de două minute, efecte similare de distrugere produc tehnologiile ce emit carbon", a explicat liderul grupului, care îşi are sediul la Chicago. Este nevoie de doar 50 dintre armele nucleare existente în prezent, pentru a ucide peste 200 de milioane de oameni.

Sfîrşitul este aproape, lumea îndreptîndu-se spre catastrofa finală ce va fi provocată fie de declanşarea unui Holocaust nuclear, fie de modificările ireparabile produse de acţiunea omului asupra mediului, a avertizat grupul de proeminenţi oameni de ştiinţă care au ales să îşi facă public avertizmentul mutînd limbile unui ceas care măsoara simbolic timpul rămas pînă la Apocalipsă în dreptul orei 11:55. De această dată limbile ceasului au fost mutate cu două minute, pînă la ora 11:55, oră ce reprezintă gradul de pericol şi iminenţa producerii unui cataclism global devastator. Este pentru a patra oară după prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice în 1991 cînd limbile ceasului sînt mutate în direcţia semnalării iminentei intrării în cea de-a "doua eră nucleară" caracterizată de naşterea unor noi ameninţări nucleare în Iran şi Coreea de Nord. Totodată, ultimele date privind încălzirea globală contribuie la rîndul lor la creşterea ameninţării producerii unei catastrofe la scară planetară.

Buletinul oamenilor de ştiinţă din domeniul cercetării atomice, care fixează orele pe acest "ceas al sfîrşitului" a fost înfiinţat în 1945 şi a funcţionat la început ca o scrisoare deschisă distribuită în rîndul fizicienilor preocupaţi de ameninţările unui război nuclear. Mutarea limbilor ceasului la ora 12:00 semnifică începutul unui conflict nuclear generalizat. În decursul anilor, Buletinul oamenilor de ştiinţă din domeniul cercetării atomice s-a transformat într-o organizaţie ce reuneşte elitele din multiple domenii ale ştiintei şi care s-a concentrat pe evaluarea ameninţărilor provocate de om ce planează asupra întregii civilizaţii umane.

De la impunerea acestui simbol al ceasului, limbile sale au fost mutate de 18 ori pentru a avertiza asupra pericolelor sau pentru a marca trecerea acestora. Cel mai aproape de ora 12:00, ora sfîrşitului lumii într-un cataclism nuclear generalizat a fost în 1953 cînd indica ora 11:58 după testarea cu succes a bombei cu hidrogen de către Statele Unite. Cel mai departe de ora sfîrşitului a fost în 1991 după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Atunci indica 17 minute pînă la ora 12:00. Decizia de a modifica poziţia limbilor ceasului simbolic se ia printr-o hotărîre a consiliului Buletinului alcătuit din oameni de ştiinţă şi experţi în politică şi în coordonare cu susţinătorii organizaţiei printre care se numără Stephen W. Hawking şi scriitorul de science fiction Arthur C. Clarke.

Furtuna Kyrill a luat pe sus Europa

A fost pentru prima oară cînd oamenii de ştiinţă din cadrul Buletinului s-au referit explicit la ameninţarea schimbării climatice pe Terra. Concluziile oamenilor de ştiinţă sînt argumentate de schimbările climaterice ce fac ravagii în toate cele patru colţuri ale lumii. Administraţia de la Washington a decretat stare de catastrofă naturală în statul Missouri, după ce declarase stare de urgenţă în Oklahoma, în urma inundaţiilor, căderilor de zăpadă şi poleiului, care au provocat moartea a 50 de persoane pe întreg teritoriul ţării. Jumătate de milion de persoane au fost private de curent electric, în urma pagubelor produse la liniile de înaltă tensiune, după cinci zile de vreme urîtă. Frontul rece care s-a abătut în cursul săptămînii trecute asupra centrului ţării, producînd scăderea temperaturii cu peste 15 grade, a început să se deplaseze de luni spre partea de est a Statelor Unite. Un val de frig fără precedent a făcut ravagii prin culturile de citrice din California, producătorii înregistrînd pierderi de miliarde de dolari.

În Australia, incendiile declanşate au distrus locuinţe şi au determinat evacuarea unei importante staţiuni montane, după ce autorităţile locale au anunţat că se confruntă cu cele mai grave intemperii din istorie. La temperaturi de 40 de grade, incendiile declanşate în cele mai multe cazuri de fulgere au distrus peste 1,1 de milioane de hectare de teren din Victoria începînd cu luna noiembrie, în timp ce au avut loc incendii şi în alte patru state australiene. Autorităţile de la Canberra au cerut ajutorul pompierilor americani, care se vor alătura voluntarilor din Canada şi Noua Zeelandă.

În Europa, pe pîrtiile din Alpii austrieci zăpada a fost creată numai de maşini în mod artificial. De altfel, meteorologii au avertizat încă de la începutul anului că în 2007 se vor înregistra temperaturi dintre cele mai ridicate pentru ultimii 10.000 de ani. Totodată, mai multe ţări din nordul şi centrul Europei au emis avertizari privind riscul producerii unor furtuni în cursul zilei de joi, în urma cărora Germania ar putea fi cea mai afectată. Se aştepta ca rafalele de vînt să atingă pînă la 180 de kilometri pe oră în munţii Sudeţi, la frontiera dintre Polonia şi Cehia. Şi în unele regiuni din Anglia, Irlanda şi Ţara Galilor sînt aşteptate furtuni, urmate de un val de frig ce ar putea dura cinci zile şi ar putea aduce zăpadă. Două persoane şi-au pierdut deja viaţa în Marea Britanie şi Germania, după ce ramuri de copac au căzut, din cauza rafalelor puternice, peste maşinile în care se aflau. Gara centrală din oraşul olandez Amsterdam a fost evacuată, joi, după ce rafalele puternice de vînt au desprins o parte a acoperişului.

Denumită Kyrill, furtuna va trece prin Germania de pe coastele Mării Nordului şi apoi va traversa toată ţara în diagonală, atingînd frontiera de sud-est în noaptea de joi spre vineri. În Belgia, oraşele Anvers şi Bruxelles au restricţionat, joi, accesul la parcuri şi spaţiile verzi, pentru a evita accidentele legate de prăbuşirea copacilor.