NEPERFORMANŢA, SUB CONTROL Trendul neperformanţei creditelor este unul crescător, dar viteza este în scădere, pentru că toate majorările de capital din sistemul bancar local au fost făcute la cererea BNR, a declarat, în weekend, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul băncii centrale, Nicolae Cinteză. „Avem 16 - 17 bănci cărora le-am impus o limită mai mare de solvabilitate, de 10% (faţă de 8%, cât este minimul acceptat), şi raportare lunară a activităţii, nu trimestrială. Există o bancă a cărei solvabilitate este între 8 - 10%. Este o bancă mică, are restricţii (nu are voie să dea credite - n.r.). Situaţia este determinată nu atât de gradul de neperformanţă, cât de lipsa capacităţii (sau voinţei) acţionarului de a susţine financiar banca. Este principalul risc pentru următorii trei ani. Oricum, nu avem motiv să intervenim. Dacă i-am retrage licenţa am pierde imediat în instanţă”, a spus Cinteză, care a amintit şi despre fraudele descoperite recent de DIICOT, o consecinţă a „epocii de aur”, pre 2008, „când şi câinii ar fi luat credite în România, dacă aveau buletin”. „Nu cred că fraudele din bănci au fost premeditate. A fost un avânt în acordarea de credite şi, din păcate, unele bănci îşi fixau ca indicator volumul vânzărilor. S-a ajuns în situaţia ridicolă ca unele instituţii să deschidă conturi de 100 de lei, doar ca să raporteze un avans al indicatorilor. După care închideau conturile”, a explicat oficialul băncii centrale. Interesant este că toate problemele din bănci au fost descoperite de auditurile interne, „lucru care nu este spus suficient de des”, a adăugat Cinteză: „Valoarea fraudelor se ridică la 180 milioane euro, adică doar 0,28% din activele bancare, iar sumele sunt provizionate integral. Anunţul Parchetului că frauda a cuprins 80% din sistemul bancar ar fi trebuit discutat în CSAT, drept problemă de siguranţă naţională, dacă ar fi fost adevărat”.

PROCENTUL BUCLUCAŞ Potrivit reprezentantului BNR, mai mulţi investitori au cerut lămuri despre fraude, la cea mai recentă emisiune de bonduri şi la roadshow-ul BNR din februarie: „Astfel de anunţuri nu fac bine. Dacă aţi avea o sumă de bani, aţi mai investi-o în România, după ce auziţi că o fraudă a afectat 80% din sistem? Şi procentul de 80% şi numele (Dosarul bancherilor) au produs atâtea necazuri...”. De notat este că, în cazul Volksbank, BNR a depus o sesizare încă din 2009; la BRD, frauda a fost relevată de un audit de la Paris, de la banca-mamă. Pentru a preveni eventualele ameninţări la adresa stabilităţii sectorului bancar, BNR a început delicatul proces de înfiinţare a unei bănci-punte (bridge-bank). Este vorba de o instituţie prin care BNR poate face posibilă continuarea activităţii unei bănci cu probleme, prin împărţirea sa în două - o bancă „bună” şi una „rea”.