Premierul Italiei, Mario Monti, s-a declarat foarte îngrijorat că autorităţile regionale din Sicilia se îndreaptă spre faliment şi a cerut guvernatorului, investigat pentru legături cu Mafia, să-şi confirme intenţia de a demisiona până la sfârşitul lunii. Precedentul guvernator al Siciliei se află în închisoare, cu o sentinţă de şapte ani, pentru ajutarea şi favorizarea Mafiei. Datoria autorităţilor regionale din Sicilia se ridica la 5,3 miliarde de euro, la sfârşitul anului trecut. Mafia, care controlează sudul Italiei, este cea mai mare afacere privată din ţară, cu venituri anuale de 140 de miliarde de euro. Potrivit unui studiu publicat la începutul anului şi citat de cotidianul ”The Telegraph”, lichidităţile Mafiei ar atinge 65 de miliarde de dolari. Profitul anual obţinut de Mafie este estimat la circa 100 de miliarde de euro, echivalentul a 7% din PIB al Italiei. Sicilia se numără printre cei 23 de emitenţi italieni cu rating mai mic decât cel al ţării retrogradaţi luni de agenţia Moody\'s. Scăderea calificativelor a urmat retrogradării ţării, săptămâna trecută şi a amplificat posibilitatea unor falimente în lanţ la nivel local, dacă Guvernul de la Roma nu intervine. Monti a indicat, fără să dea detalii, că ”Roma va lua măsuri pentru a ajuta Sicilia să-şi plătească datoriile, declarând că Guvernul va folosi cele mai eficiente şi indicate instrumente”.

Datoria autorităţilor locale din Italia reprezintă doar 5,7% din totalul de 1.960 de miliarde de euro al întregii ţări, însă regiunile şi oraşele se află sub presiune considerabilă, ca urmare a deciziei Guvernului de a reduce subvenţiile, pentru a echilibra bugetul central. Sicilia este de foarte mult timp considerată una dintre cele mai slab administrate regiuni din Italia, sectorul public asigurând cea mai mare parte a economiei şi locurilor de muncă. Regiunea este numită şi ”Grecia Italiei”. Situaţia financiară precară a Siciliei a fost exacerbată de criza politică, dar şi de statutul special, de regiune autonomă, care ar putea complica o intervenţie a autorităţilor de la Roma. Guvernatorul Raffaele Lombardo a declarat că va demisiona până la 31 iulie, înaintea alegerilor din octombrie, indiferent dacă va fi trimis sau nu în instanţă, ca urmare a investigaţiei privind asocierea cu Mafia.

BERLUSCONI, MARTOR ÎN ANCHETA ASUPRA TRATATIVELOR DINTRE STAT ŞI MAFIE Decizia magistraţilor din Palermo (Sicilia) de a-l convoca pe fostul premier italian Silvio Berlusconi ca martor în cadrul anchetei asupra tratativelor dintre stat şi Mafia siciliană, Cosa Nostra, negocieri care ar fi fost purtate la începutul anilor \'90, se afla, ieri, în atenţia tuturor publicaţiilor din Italia. Prima convocare a fost pe 16 iulie, dar Berlusconi, din cauza unor angajamente precedente, a solicitat stabilirea unei alte date. Parchetul din Palermo doreşte să afle de la Berlusconi amănunte despre rolul avut de fostul senator Marcello Dell\'Utri în cadrul acestor negocieri. Dell\'Utri este membru al partidului de dreapta PDL, Poporul Libertăţii, pe care l-a fondat cu fostul premier şi unul din principalii colaboratori ai acestuia. Magistraţii ar dori să-l întrebe pe Berlusconi despre anumite cheltuieli susţinute de Dell\'Utri şi despre unele împrumuturi fără profit acordate de Berlusconi acestuia, în ultimii ani, printre care 20 de milioane de euro pentru cumpărarea unei vile care valora numai 10 milioane. Bani care ar putea fi rezultatul unei extorcări din partea lui Dell\'Utri faţă de fostul premier. De asemenea, magistraţii din Palermo cred că Berlusconi ar fi putut fi victima unei extorcări politice, în cadrul tratativelor dintre stat şi Mafie, când era premier în anii \'90, ani la care se referă ancheta. Dell\'Utri este anchetat împreună cu fostul ministru de Interne Nicola Mancino şi cu fostul general al carabinierilor Mario Mori.

Parchetul din Palermo îl consideră pe Dell\'Utri principalul mediator dintre politica italiană şi Cosa Nostra, pe baza mărturiilor a numeroşi foşti mafioţi care au decis să colaboreze cu justiţia. Dell\'Utri a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru colaborare cu Mafia, sentinţă anulată apoi de Curtea de Casaţie de la Roma. Ancheta asupra negocierilor dintre stat şi Mafie porneşte de la ipoteza că organizaţia criminală Cosa Nostra, începând cu anul 1992, după asasinarea politicianului democrat-creştin Salvo Lima, ar fi făcut presiuni asupra principalelor instituţii ale statului, pentru a obţine diferite concesii. După părerea Parchetului din Palermo, la aceste presiuni ale Mafiei, statul ar fi răspuns pozitiv, stabilind diferite contacte secrete cu Mafia siciliană, în perioada 1992-1994, cu scopul de a opri atentatele organizaţiei criminale. Judecătorii din Palermo sunt convinşi că atentatele organizate acum 20 de ani de clanul corleonezilor, condus de Toto Riina, în care şi-au pierdut viaţa judecătorii Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino, se înscriu în cadrul acestor tratative cu statul şi ar fi ulterioare presiunilor din partea Mafiei pentru a convinge statul să continue negocierile cu Cosa Nostra, relevă ”Il Corriere della Sera”.