Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman“ celebrează, printr-o microexpoziţie de carte, împlinirea a 201 de ani de la naşterea istoricului, filosofului şi omului politic Simion Bărnuţiu, unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei Române de la 1848.

Simion Bărnuţiu s-a născut la 21 iulie 1808, în satul Bocşa din judeţul Sălaj, într-o familie modestă, tatăl fiind învăţător, iar mama - fată de preot. După studii de filosofie şi teologie greco-catolică, a devenit profesor de gimnaziu şi liceu în Blaj, „locul unde a răsărit soarele românilor“, după cum spunea Ion Heliade-Rădulescu. Într-o vreme în care teritoriul naţional se afla în stăpînirea ori sub suzeranitatea imperiilor vecine, iar limba română era instrument declasat de comunicare, Simion Bărnuţiu a militat pentru renaşterea naţiunii române şi recunoaşterea limbii române. „Să dezlegăm lanţurile milenare ale naţiunii române, pentru ca să se ridice din pulbere şi să vieţuiască viaţa veşnică”, scria Bărnuţiu, într-un faimos manifest din martie 1848, considerînd că libertatea naţională e condiţia sine qua non a libertăţilor politice şi a dreptăţii sociale. De altfel, ideea fundamentală care revine în scrierile sale este cea a libertăţii şi unităţii naţionale. Fiind un conducător al Revoluţiei de la 1848, din Transilvania, Simion Bărnuţiu a introdus această idee în concepţia mişcării, oferindu-i, astfel, caracterul naţional. Opera sa de bază rămîne celebrul „Discurs” rostit la Catedrala de la Blaj, pe 14 mai 1848. După înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 Simion Bărnuţiu urmează studii juridice la Viena şi la Pavia, Italia. În 1854, revine în ţară, stabilindu-se la Iaşi, unde predă la Academia Mihăileană şi la Universitatea din Iaşi, înfiinţată în 1860, de A. I. Cuza, la întemeierea căreia îşi aduce contribuţia, fiind primul ei profesor de filosofie şi totodată, primul ei rector. Simion Bărnuţiu a murit în primăvara anului 1864.

„Simion Bărnuţiu a fost unul dintre cei mai profunzi gînditori ai generaţie paşoptiste, om politic lucid şi clarvăzător, teoretician strălucit al drepturilor naţionale ale românilor“, precizează prof. univ. dr. Grigore Georgiu. Om politic, filosof şi jurist, el ocupă un loc aparte în pleiada de revoluţionari şi intelectuali români din Transilvania, alături de Avram Iancu, Andrei Şaguna, George Bariţiu, Timotei Cipariu sau Andrei Mureşan. Expoziţia este realizată de Serviciul comunicarea colecţiilor prin săli de lectură şi depozite al Bibliotecii Judeţene Constanţa (BJC), responsabil de organizarea acesteia fiind Gelu Culicea, şef de secţie BJC.