Parchetul General s-a sesizat din oficiu, ieri, în cazul ameninţărilor primite de magistratul Ionuţ Matei, preşedintele completului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care a dat, vinerea trecută, sentinţa definitivă prin care l-a condamnat, în lipsă, pe Gregorian Bivolaru la şase ani de închisoare pentru act sexual cu o minoră. Procurorii instanţei supreme au întocmit un dosar penal şi fac cercetări pentru ultraj, căutându-i, în acelaşi timp, pe autorii scrisorii de ameninţare. Dosarul de ultraj a fost înregistrat ieri pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ). Amintim că, în scrisoarea de ameninţare, i s-a cerut magistratului Ionuţ Matei, care a fost preşedintele completului de trei judecători de la instanţa supremă ce a avut pe rol dosarul lui Bivolaru, să dea „o soluţie blândă” în acest proces, în caz contrar autorii documentului avertizându-l că se vor implica în eliminarea lui din Justiţie.

URMĂRIT INTERNAŢIONAL Scrisoarea, care a fost semnată cu sintagma „Noi, cei indignaţi”, a fost găsită de Ionuţ Matei în cutia poştală de la domiciliul său. El a declarat, la scurt timp de la descoperirea acesteia, că documentul nu îl intimidează, că va judeca până la final dosarul lui Gregorian Bivolaru şi că va depune o plângere pentru şantaj. Ceea ce a şi făcut. Ulterior, în baza mandatului de executare a pedepsei, ofiţerii Serviciului Urmăriri al Poliţiei Capitalei au început căutarea lui Gregorian Bivolaru la adresa din România şi la ashramurile MISA, în vederea încarcerării acestuia în penitenciar. Dacă nu va fi depistat pe teritoriul ţării noastre şi se va dovedi cu siguranţă că se află în Suedia, magistraţii vor emite pe numele lui Bivolaru un mandat de urmărire internaţională şi unul european de urmărire. Amintim că liderul MISA a părăsit ţara după ce a fost trimis în judecată, în august 2004, fiind arestat în aprilie 2005, în Suedia. În noiembrie 2005, autorităţilor române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia. Ulterior, în decembrie 2005, fondatorul MISA a primit azil politic din partea autorităţilor suedeze şi şi-a luat o nouă identitate, Magnus Aurolsson.