Cu prilejul împlinirii a trei secole de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, la Constanța și la Râmnicu Vâlcea se va desfășura, în perioada 15-18 septembrie, simpozionul ştiinţific internaţional „Sfântul Antim Ivireanul (1650-1716). Cultura şi Spiritualitatea europeană şi caucaziană de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea”. La eveniment sunt așteptați 50 de specialişti atât din ţara sa adoptivă, România, cât şi din patria sa natală, Georgia, dar şi din alte ţări ale Europei.

La simpozionul internaţional ale cărui lucrări vor debuta pe 15 septembrie la Constanţa (Universitatea „Ovidius” şi la sediul Arhiepiscopiei Tomisului) şi vor continua pe 17 septembrie la Râmnicu Vâlcea, unde Antim Ivireanul a fost episcop între anii 1705-1708, participă un grup de academicieni din Georgia, conduşi de preşedintele Academiei Naţionale a Georgiei, acad. prof. Giorgi Kvesitadze, şi membri ai Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR), în frunte cu vicepreşedintele acesteia, prof. univ. dr. Doru Sabin Delion. La simpozion participă şi Ambasada Georgiei din Bucureşti, reprezentată de consulul Giorgi Tsikarishvili.

Evenimentul omagial este iniţiat de către Centrul de Studii şi Cercetări Religioase şi Juridico-Canonice al celor trei Religii Monoteiste (Mozaică, Creştină şi Islamică), din cadrul Universităţii „Ovidius“ din Constanţa, fiind organizat de către Arhiepiscopia Tomisului în colaborare cu AOŞR şi Academia Naţională de Ştiinţă a Georgiei, fiind sponsorizat de către cele două centre arhiepiscopale (Tomis şi Râmnic).

Cei 50 de participanţi la simpozionul ştiinţific internaţional (academicieni, profesori universitari şi cercetători ştiinţifici din ţară şi din străinătate) sunt specialişti în diferite domenii de studiu şi cercetare: Teologie, Istorie, Filologie, Filosofie, Ştiinţe Juridice.

UN EXPONENT DE SEAMĂ AL CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EUROPENE ŞI CAUCAZIENE

„Lucrările simpozionului urmăresc să învedereze atât activitatea pastoral-canonică a Sfântului ierarh Antim Ivireanul - de Întâistătător al Bisericii Ţării Româneşti 1708-1716 -, cât şi contribuţia sa la afirmarea şi dezvoltarea spiritualităţii şi culturii româneşti şi, ipso facto, a identităţii ei în aria celei europene din illo tempore. Prin activitatea tipografică, prin lucrarea pastoral-canonică (învăţătorească, sfinţitoare şi de conducere), în calitate de Episcop şi apoi de Mitropolit al Ţării Româneşti, prin operele sale - atât cele tipărite, cât şi cele rămase încă în manuscris -, prin contribuţia adusă la introducerea tiparului în patria sa natală (Georgia) - prin intermediul colaboratorului său în arta tiparului, românul Mihail Istvanovici, care a înfiinţat prima tipografie la Tibilisi şi a tipărit primele cărţi în limba georgiană -, prin cărţile tipărite în limbile română, greacă, slavonă şi arabă şi difuzarea lor în întreg arealul Bisericii Ortodoxe Răsăritene, prin aportul decisiv la impunerea limbii române în Cultul Bisericii şi afirmarea acesteia ca limbă literară, prin impactul său asupra Culturii europene şi caucaziene etc., Sfântul Antim Ivireanul rămâne nu numai unul dintre exponenţii de seamă ai culturii şi spiritualităţii româneşti, ci şi ai celei europene şi caucaziene de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea”, a precizat prof. univ. dr. Nicolae Dură.