Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Constanţa (DJCCPCNC) şi Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale (DJAN), a organizat, ieri, un simpozion dedicat Unirii Principatelor, intitulat „24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române”. Lucrările ştiinţifice despre evenimentul marcat au fost prezentate de directorul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, dr. Virgil Coman, prof. univ. dr. Gheorghe Dumitraşcu, dr. Marian Zidaru, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional şi Amalia Nastasiu, elevă în cadrul Colegiului Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”. La manifestare a participat şi directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, dr. Virgil Lungu.

Audienţa, formată din elevi ai şcolilor de învăţămînt constănţene cu care Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie a încheiat contracte de parteneriat, a aflat că ziua de 24 ianuarie 1859 este aniversată, la Constanţa, în fiecare an, acest lucru fiind atestat de documentele prezente în arhivele constănţene. Potrivit directorului Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, dr. Virgil Coman, cu această ocazie erau organizate „Te Deum”-uri, manifestări culturale şi se arborau drapeluri. „Civilii erau obligaţi să poarte frac, cravată şi mănuşi albe, iar militarii erau obligaţi să poarte ţinuta de festivităţi”, a spus dr. Virgil Coman. La rîndul său, eleva Amalia Nastasiu va prezenta comunicarea intitulată „Agenţii diplomatice româneşti în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza”, iar prof. univ. Gheorghe Dumitraşcu a vorbit despre „Compromisul politic, cale rezonabilă în faţa problemelor românilor (1848 - 1948)”. Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Constanţa, dr. Virgil Lungu, a spus că actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a reprezentat o primă etapă în realizarea statului naţional unitar.

Simpozionul ştiinţific s-a încheiat cu un program artistic susţinut de elevii constănţeni, precum şi cu o miniexpoziţie de desene.

Unirea Ţării Româneşti cu Moldova a fost realizată la 24 ianuarie 1859, reprezentînd actul politic care stă la baza României moderne şi a formării naţiunii române. Împrejurările istorice nu au permis unirea simultană a celor trei ţări române: Moldova, Transilvania şi Ţara Românească. Statul naţional român s-a format treptat, începînd cu Unirea din 1859.

Manifestări culturale, la Mangalia

Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia, în colaborare cu Muzeul Marinei Române, Biblioteca Municipală Mangalia, UM 02196 din Mangalia, Liceul Teoretic „Callatis”, Liceul Economic Mangalia şi Şcoala nr. 5 „Gala Galaction”, organizează, astăzi, cu începere de la ora 10.00, la Muzeul „Callatis”, cu prilejul împlinirii a 149 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, o manifestare culturală. În deschidere, drd. Sorin Marcel Colesniuc, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului de Arheologie „Callatis”, va vorbi despre principalele evenimente care au dus la Unirea Principatelor Române şi va sublinia faptul că, prin alegerea aceluiaşi domn în ambele Principate, românii au obţinut o importantă victorie în lupta pentru formarea statului naţional unitar. Directorul Muzeului Marinei Române, dr. Olimpiu Emanuel Glodarenco, va susţine comunicarea „Rolul lui Cuza în crearea flotilei româneşti militare”, iar bibliotecara Felicia Răguşilă va prezenta cărţile în care cei interesaţi pot găsi informaţii despre Unirea Moldovei cu Ţara Românească.

Recital de poezie susţinut de membrii Clubului Artelor „Solteris”

Clubul Artelor „Solteris” organizează, astăzi, de la ora 17.00, la Fundaţia Judeţeană pentru Tineret din Mangalia, un recital de muzică şi poezie, intitulat „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”. Membrii clubului vor recita versuri dedicate marelui act istoric, atît din opera poeţilor români, cît şi din creaţia proprie. Manifestarea este susţinută de membrii Clubului Artelor „Solteris”: Adina Lozinschi (muzică şi poezie), Ioan Aurel Bolba, Ana Ardeleanu, Dora Alina Romanescu, Mihaela Burlacu, Emilia Dabu, Adina Puşcaşu, Marcela Dabu şi Aglaia Lungu.