Evenimentele tragice petrecute în Japonia în urmă cu doar câteva zile au pus pe jar autorităţile din întreaga lume, repunând pe tapet problema siguranţei în cazul centralelor nucleare. Comisia Europeană, care în decembrie 2010 şi-a dat avizul pentru construirea reactoarelor 3 şi 4, a cerut atunci României înăsprirea indicatorilor de siguranţă, inclusiv a celui de rezistenţă la cutremure, conform noilor prevederi europene. În total, trebuie îmbunătăţiţi 70 de indicatori de siguranţă. „În urma catastrofei din Japonia, Ministerul Economiei şi Nuclearelectrica vor pune la punct un program de verificare a funcţionării centralei de la Cernavodă, cu simulări de avarie în caz de cutremur”, a mai declarat Tudor Şerban, reprezentant în Ministerul Economiei. La rândul său, Lucian Biro, director în cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), a afirmat că şi reprezentanţii instituţiei vor verifica sistemele de siguranţă de la Cernavodă.

FĂRĂ RISCURI. Pentru a evalua gradul de pregătire a statelor membre pentru situaţii similare celei din Japonia, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a convocat o întrunire de urgenţă la Bruxelles, la care participă şi autorităţile naţionale pentru siguranţă nucleară sau operatorii în domeniu, potrivit unui comunicat al CE. Biro a dat asigurări că măsurile de siguranţă luate la reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă sunt foarte mari, cele două grupuri fiind proiectate să reziste la un cutremur de până la 8 grade pe scara Richter, în condiţiile în care seismele care se pot produce în România pot avea o intensitate maximă în intervalul de 7-7,5 grade. Declaraţiile directorului CNCAN sunt întărite de reprezentanţii Nuclearelectrica. „În cazul unui cutremur, centrala se opreşte în condiţii de securitate nucleară, adică se asigură următoarele funcţii: oprirea reactorului, răcirea zonei active şi monitorizarea parametrilor de securitate nucleară\", se spune în comunicat. Construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, ale căror costuri sunt evaluate la patru miliarde de euro, este derulată de consorţiul EnergoNuclear, în care statul deţine participaţia majoritară, prin Nuclearelectrica. Primul grup al centralei nuclearelectrice de la Cernavodă a fost pus în funcţiune în 1996, iar cel de-al doilea, în 2007, durata lor de viaţă fiind de circa 30 de ani.

LIPSĂ DE COMUNICARE ŞI DE COMPENSAŢII. Primarul oraşului Cernavodă, Mariana Mircea, a declarat că, în cazul unei alerte nucleare, nu are nicio legătură telefonică directă cu Centrala Nucleară, pentru a informa populaţia cu privire la situaţia creată. De asemenea, primarul a spus că nu există un centru de urgenţă care să preia apelurile în caz de dezastru. „Este nevoie de un aparat complet, care trebuie să lucreze continuu, în ture, ca într-o fabrică. Situaţiile de urgenţă de la Cernavodă ar trebui să funcţioneze ca un aparat separat, care să fie conectat în permanenţă cu ceea ce se întâmplă la Centrala Nucleară”, a spus Mariana Mircea. Pe de altă parte, primarul a spus că Nuclearelectrica nu susţine suficient comunitatea locală. În acest sens, Consiliul Local Cernavodă a adoptat o hotărâre privind instituirea unei taxe de risc, pe care societatea producătoare de energie trebuie să o plătească pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător, cuantumul taxei ridicându-se la aprox. 70.000.000 de lei, banii urmând a fi folosiţi pentru proiecte locale de protecţie a mediului. Numai că hotărârea a fost atacată în instanţă, procesul aflându-se acum la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit primarului, înfiinţarea taxei de risc are la bază modelul sloven din localitatea Krsko, care primeşte, anual, peste 7 milioane de euro pentru găzduirea unei centrale nucleare cu un singur reactor, iar alte 4,7 milioane euro, compensaţii pentru depozitul de deşeuri slab şi mediu active.

A. JITARU, T. IORGA