America nu mai este de mult timp "ţara tuturor posibilităţilor", însă România este pe cale să devină. Este un fapt demonstrat de politica salarială a ţării, mai ales că Executivul dictează încă o dată peste capul partenerilor sociali şi stabileşte remuneraţii care nu sînt aceleaşi pentru toţi românii. Scenariul se desfăşoară de ani buni după acelaşi tipic: într-o tabără se afla Executivul, care, în 2007, a propus un salariu minim de 390 de lei, iar în cealaltă sindicatele şi patronatele care au stabilit un Contract Colectiv de Muncă (CCM) la nivel naţional cu 440 de lei. Prin modificările aduse legislaţiei muncii, cîştigul minim lunar stabilit prin Hotărîre de Guvern este denumit generic "salariu negociat", valabil doar pentru bugetari, în timp ce a doua variantă este negociată prin CCM şi aplicată pentru toate celelalte categorii de salariaţi. Cele două salarii minime coexistă de mai mult trei ani, fără ca autorităţile să se sinchisească, însă reglementările diferite au creat în timp adevărate blocaje pe piaţa muncii. Situaţie deopotrivă dramatică pentru angajatori şi salariaţi, iar patronii care au trecut în cărţile de muncă suma 390 de lei s-au trezit acum că trebuie să-şi îndrepte greşelile.

Nebunia salariului minim care a pus stăpînire în aceste zile pe inspectoratele teritoriale de muncă nu a rămas fără reacţii, primii care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de politica autorităţilor fiind sindicaliştii "Cartel Alfa". Aceştia susţin că deşi decalajul dintre România şi restul statelor comunitare rămîne destul de mare, salariaţii autohtoni avînd printre cele mai mici salarii de pe bătrînul contient, Executivul a încălcat toate principiile politicii sociale europene. Preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, acuză Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei de faptul că nu şi-a asumat responsabilitatea stabilirii politicii salariale pe piaţa muncii, precum şi a unei grile de salarizare bazate pe coeficienţi de ierarhizare. "În statele Uniunii Europene unde există salariu minim pe economie, acesta este stabilit de către sindicate şi patronate, prin negociere, în acorduri sau Contracte Colective de Muncă. Responsabilitatea guvernanţilor este doar aceea de a consfinţi hotărîrea partenerilor sociali şi de a crea condiţii de creştere economică prin favorizarea stabilităţii pe piaţa forţei de muncă", a declarat Bogdan Hossu. Membrii organizaţiei sindicale sînt indignaţi de faptul că ministrul Muncii Gheorghe Barbu continuă să susţină mentalităţi şi mecanisme comuniste de retribuire, menţinînd un salariu minim garantat de stat, diferit de cel stabilit de partenerii sociali. "Faptul că în România statul continuă să garanteze un salariu minim diferit de cel negociat de partenerii sociali, bulversînd piaţa muncii, este cauzat de jocurile de interese ale oligarhiilor care există la toate nivelele politice", a completat Hossu. Potrivit CCM, muncitorii necalificaţi ar trebui să fie retribuiţi cu 440 lei, iar cei calificaţi cu 528 lei. De asemenea, conform aceleiaşi grile de salarizare, personalul administrativ cu studii superioare trebuie să beneficieze de salarii cuprinse între 660 şi 880 de lei. În opinia sindicaliştilor, problema salariului minim pe economie poate fi rezolvată doar într-un singur mod: "clasa politică românească trebuie să-şi schimbe mentalitatea şi să-şi însuşească principiile politicii sociale europene. În cazul în care nu este capabilă de acest lucru, cerem politicienilor să-şi dea demisia din posturile pe care le ocupă", a încheiat Bogdan Hossu.