Vremurile în care sălile de cinema din Constanţa atrăgeau mii de spectatori au apus demult. Starea cinematografelor este critică, iar din cele opt săli şi nouă grădini cîte erau în urmă cu cîţiva ani, RomâniaFilm a ajuns să nu mai prezinte filme în niciuna. Dintre toate, "Republica", unul dintre cele mai importante cinematografe din ţară, are cea mai zbuciumată istorie. Pînă în 1992, "Republica" a funcţionat ca întreprindere cinematografică a judeţului Constanţa, chiar dacă alte săli de cinema din ţară au optat pentru transformarea acestora în regii. Conducerea de atunci a instituţiei a considerat că statutul de societate comercială - Cine Video Film SA Constanţa, poate conduce la revigorarea cinematografului, însă prin HG 315/1992, unitatea a intrat în subordinea unei regii, din 1997 coordonînd activitatea de film şi în judeţele Tulcea, Ialomiţa şi Călăraşi. Fostul director şi actualul administrator al cinematografului, Dumitru Vlăescu, susţine că întregul mecanism a început să se clatine în 2004, moment în care activitatea de distribuţie şi exploatare a filmului a fost reorganizată şi trecută în subordinea Consiliului Naţional al Cinematografiei (CNC). Cei de la Constanţa au devenit simpli executanţi ai unor ordine care s-au dovedit ineficiente. Vlăescu susţine că strategia conducerii CNC a fost să dea cinematografele pe mîna particularilor, din cele 120 de unităţi de film din ţară, 70 fiind scoase la licitaţie în vederea închirierii lor. "Aşa-zisa strategie s-a bazat pe o minciună sfruntată privind profitabilitatea cinematografelor, dintre toate unităţile prinse în măsurile de reorganizare Republica fiind cea care a avut un profit anual de 1,57 de miliarde de lei. A fost o măsură aberantă care nu a ne-a adus nimic bun", a declarat Vlăescu.

Cinematograful a murit, trăiască cinematograful!

Reorganizarea nu le-a priit deloc cinematografelor constănţene, prin licitaţia organizată la cerea CNC şi a Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC), Republica fiind închiriat de SC Domino Film SRL din Bucureşti, şi subînchiriat de firma ProVideo, membră a trustului MediaPro, chiar a doua zi după licitaţie. Vlăescu susţine că subînchirierea s-a făcut în condiţii ilegale şi, cu toate că firma contractantă s-a obligat să investească în modernizarea instituţiei, acest lucru nu s-a întîmplat niciodată. Situaţia a trenat pînă în iarna lui 2005, cînd s-a adus în discuţie revenirea Republicii la RomâniaFilm, însă problemele din Consiliul de Administraţie al companiei şi desele reorganizări ale sindicatelor au amînat revenirea cu o jumătate de an. Cu ce a mai rămas Constanţa din toată această bogaţie de cinematografe? Cu nimic. Cu toate că Republica a fost închis o bună bucată de vreme, cei care au avut de suferit de pe urma reorganizării au fost doar cinefilii. "Cinematograful este o carcasă jalnică, o clădire care arată ca după bombardament. Au promis condiţii mai bune, însă este vorba doar despre o spoială. În afară de Studio, singurul care făcea parte din circuitul Europa Cinema, toate cinematografele au fost aduse în paragină. Prin nepăsarea reprezentanţilor MCC şi intervenţia politicului în servirea diferitelor interese, există pericolul de a se încălca în flagrant legea", a mai afirmat Vlăescu. Şi asta pentru că în locul unui fals interes faţă de revigorarea actului cultural, CNC consideră că aceste clădiri pot fi redate destinaţiei iniţiale, cinematografia. "Nu ne opunem privatizării, însă acest lucru trebuie să se desfăşoare în condiţii normale. Orice soluţie era mai bună decît a fi date unor oameni care nu au nicio treabă cu cinematografia. Interesele pentru aceste clădiri sînt uriaşe. Sînt situate în spaţii centrale şi pot fi închiriate la preţuri derizorii. Spre exemplu, valoarea de inventar a cinematografului Republica este estimată doar la 500 de milioane de lei", a mai declarat Vlăescu.

Ministrul Iorgulescu, reclamat la procurorul general al României

De ce s-a ajuns aici, am încercat să aflăm de la cei în măsura să aprecieze starea jalnică a cinematografelor constănţene. Potrivit directorului Direcţiei Cultură, Învăţămînt, Tineret şi Sport din cadrul Consiliului Judeţean, Cristian Zgabercea, situaţia este cu atît mai dramatică cu cît la Constanţa este organizat, anual, un important festival internaţional de film. "Pe lîngă faptul că nu vom mai avea săli în care să putem proiecta filmele, mai grav este că mulţi constănţeni vor fi puşi în situaţia de a nu mai avea unde să meargă la film. Este inadmisibil că cel de-al doilea oraş al ţării are doar un singur cinematograf", a declarat Cristian Zgabercea. În acelaşi timp, directorul Direcţiei Cultură, Învăţămînt, Tineret şi Sport susţine că deşi MCC a aprobat o listă cu 17 cinematografe care vor putea intra în subordinea autorităţilor publice locale, şi chiar a fost solicitat faptul ca Republica să fie printre beneficiari, guvernanţii nu au vrut să audă nici în ruptul capului. "A fost o decizie politică ce nu face decît să aducă grave prejudicii culturii constănţene", a mai adăugat Zgabercea. Pe de altă parte, Dumitru Vlăescu a declarat că acest lucru este surprinzător mai ales că oraşul de la malul mării a avut, anul trecut, un actor cîştigător la Festivalul Inernaţional de Film de la Cannes, Dorotheea Petre. În aceste condiţii, sindicaliştii din cadrul RomâniaFilm sînt decişi să depună o plîngere penală împotriva ministrului Adrian Iorgulescu. Administratorul cinematografului Republica susţine că au fost adunate toate documentele care vor fi înaintate procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, alături de ministrul Iorgulescu fiind acţionaţi în instanţă şi alţi oficiali MCC, precum Ioan Onisei şi Cornelia Paloş. "Prin apariţiile şi declaraţiile sale în media, domnul Iorgulescu a arătat că vrea să desfiinţeze Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor RomâniaFilm, chiar cu preţul distrugerii patrimoniului cinematografic naţional. Această strategie de vînzare este echivalentă cu celebra soluţie finală pusă în aplicare de autorităţile naziste", a declarat Vlăescu. Acesta a mai precizat că încă din luna decembrie a adresat o scrisoare deschisă către liderii tuturor partidelor politice din România, inclusiv către preşedintele Băsescu, însă pînă acum nu a primit niciun răspuns.