Angajaţii din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor consideră că au fost defavorizaţi prin prevederile Legii unice de salarizare, în comparaţie cu angajaţi din armată sau din poliţie. „Ne-au defavorizat pe partea de agenţi, ofiţerul în grad maxim de poliţie cîştigă de patru ori mai mult decît un agent de penitenciare”, a declarat Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Acesta a adăugat că majoritatea angajaţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) îndeplinesc funcţii de apărare, la fel ca cei din poliţie şi armată.

Potrivit grilei de salarizare, directorul general al ANP va avea salariul de bază egal cu cel al unui amiral şi al unui chestor general de poliţie, respectiv între 8,9 şi 9 salarii minime pe economie, în timp ce directorul general adjunct va avea coeficientul de salarizare între 8,8 şi 8,9. Un chestor de poliţie sau penitenciar va cîştiga între 7,4 şi 8,15 salarii minime pe economie, la fel cu un general de brigadă. Coeficienţii de salarizare scad la 4,25 pentru un comisar şef de poliţie sau de penitenciar, la 3,05 pentru un inspector principal de poliţie sau penitenciar, la 2,6 pentru un inspector de poliţie sau penitenciare. Un subinspector de poliţie sau penitenciare debutant va cîştiga, potrivit grilei de salarizare, 2,3 salarii minime pe economie. Printre cei mai slab remuneraţi, avînd funcţii de apărare, vor fi agenţii şefi principali de poliţie sau penitenciare, cu coeficienţi de salarizare între 1,75 şi 2,10. Pe lîngă salariile de bază, Legea salarizării unice prevede că se vor primi solde, potrivit gradului, de la 495 lei pentru un chestor de poliţie, pînă la 324 de lei pentru un agent de penitenciare.

Greva magistraţilor constituie o altă problemă pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Există instanţe în ţară care nu judecă cererile de eliberare condiţionată ale deţinuţilor, amînînd procesele fără să se pronunţe pe fond, potrivit lui Ioan Băla, directorul ANP. Acesta a declarat că există persoane arestate care, deşi au participat la cursuri de calificare, şcolarizare şi au fost folosiţi la muncă, nu pot fi prezentaţi comisiei de disciplină privind eliberarea condiţionată, deoarece judecătorul-delegat este în protest sau, dacă au ajuns în faţa instanţei, cererile lor sînt amînate. Există posibilitatea, dacă protestul continuă pe termen îndelungat, ca la nivelul penitenciarelor să se creeze stări de conflict. Ioan Băla spune că a trimis, săptămîna trecută, scrisori către preşedinţii curţilor de apel din ţară şi Consiliului Superior al Magistraturii, în care a expus situaţia creată dar nu a primit niciun răspuns.