Începând cu 2010, anul în care criza economică şi-a făcut simţită prezenţa în majoritatea statelor europene, dar nu numai, la nivelul UE puterea de decizie a trecut din mâinile guvernelor statelor membre în cele ale reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional (FMI). Pentru orice lege care trebuia dată, pentru orice măsură luată în plan economic, pentru orice negocieri cu sindicatele, guvernanţii statelor care au făcut greşeala de-a accesa fonduri europene trebuiau să ceară acordul FMI. Printre statele care şi-au amanetat suveranitatea forului european se numără şi România care, mulţumită modului deficitar în care membrii Guvernului Boc au gestionat criza economică, a solicitat o suplimentare a bugetului de stat. Sătui de politica dusă de FMI, dar şi de faptul că efectele pozitive ale măsurilor de austeritate luate de statele UE la cererea instituţiei europene nu au dus la redresarea economiei, ba dimpotrivă, au redus nivelul de trai al muncitorilor din toate sectoarele, sindicaliştii europeni au organizat, ieri, Ziua de Acţiune Europeană, zi marcată prin proteste derulate la nivelul întregii UE.
SALARIUL MINIM PE ECONOMIE, MAJORAT Şi în marile oraşe ale României, reprezentanţii muncitorilor au ieşit în stradă pentru a-şi striga nemulţumirea faţă de politicile de austeritate impuse de fosta guvernare. La nivelul judeţului Constanţa, peste 100 de sindicalişti, membri ai Cartel Alfa, au protestat, ieri, pe platoul din faţa Prefecturii, apărând dialogul social şi negocierea colectivă. „Este o acţiune de solidaritate cu colegii europeni prin care ne manifestăm nemulţumirea faţă de politica abuzivă dusă de FMI şi Banca Mondială. Instituţiile internaţionale trebuie să-şi revizuiască solicitările, iar guvernele trebuie să-şi schimbe politicile în acord cu nevoile sociale actuale”, a declarat preşedintele Cartel Alfa Constanţa, Ion Caraignat. El a precizat că, la nivelul ţării noastre, sindicaliştii solicită şi modificarea Legii dialogului social, precum şi introducerea protecţiei sociale a muncitorilor, un exemplu în acest sens reprezentându-l măsura şomajului tehnic. „În plus, mai cerem combaterea evaziunii fiscale, măsură care credem că va aduce un plus de bani la bugetul de stat. De asemenea, printre revendicările noastre se mai numără şi creşterea salariului minim pe economie la 850 de lei, sumă în acord cu nevoile actuale ale românului de rând, în condiţiile în care preţurile au continuat să crească în ultimii ani”, a mai spus Caraignat. La nivel naţional, reprezentanţii Cartel Alfa au trimis scrisori deschise preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European în care critică politicile de austeritate, cerând rectificarea lor, întrucât sunt „greşite şi abuzive”.
Potrivit scrisorilor deschise trimise autorităţilor europene de liderii Cartel Alfa de la nivel naţional, în România, Guvernul a adoptat în 2011, la insistenţa Comisiei Europene şi FMI, Legea dialogului social, prin asumarea responsabilităţii, fără a lua în considerare observaţiile formulate de partenerii sociali. „Statisticile arată că, până la adoptarea Legii, relaţiile de muncă au avut loc într-un cadru stabil şi previzibil, creat printr-un proces de lungă durată, cu îmbunătăţiri succesive. Mai mult decât atât, relaţiile colective de muncă s-au desfăşurat paşnic, prin acorduri, iar numărul de litigii de muncă a scăzut întrucât legislaţia a încurajat dialogul şi negocierea colectivă. Aceleaşi statistici arată că adoptarea Legii dialogului social nu a dus la niciun progres şi nu a avut efecte economice pozitive”, se mai arată în scrisorile adresate liderilor europeni. Sindicaliştii recomandă celor doi lideri europeni să rectifice „aceste politici greşite şi abuzive” şi să promoveze alte măsuri care să ducă la creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Confederaţia Cartel Alfa a organizat ieri acţiuni de pichetare în toată ţara, pentru a susţine o acţiune europeană care militează pentru păstrarea locurilor de muncă şi deblocarea negocierilor colective. Sindicaliştii au început la ora 14.00 protestul la sediul Guvernului, acţiuni similare fiind organizate în toate reşedinţele de judeţ, cu excepţia judeţelor Bihor, Iaşi şi Sălaj, unde primarii au refuzat să elibereze autorizaţii, au precizat reprezentanţii Cartel Alfa.