Cu cîştiguri în cîmpul muncii care nu ar ajunge nici la nivelul ajutorului de şomaj dintr-o ţară occidentală, salariaţii români sînt printre cei mai săraci din Europa. Trecînd peste faptul că slujbele sînt puţine şi prost plătite, criza financiară obligă majoritatea firmelor româneşti să strîngă bine cureaua pentru a trece cu bine de şocul lipsei banilor pe piaţa muncii. Deşi situaţia economică a României a determinat sindicatele să ia în calcul varianta renunţării la creşterea salariilor în 2009 în favoarea siguranţei slujbelor, marile organizaţii propun Executivului noi măsuri anticriză. Pe lîngă asigurarea unei pensii minime de 350 de lei, sindicaliştii solicită Guvernului creşterea alocaţiei pentru copii la 100 de lei şi prelungirea perioadei de acordare a indemnizaţiei de şomaj. Aceste solicitări sînt cuprinse în documentul privind măsurile anticriză propuse de sindicate, reprezentanţii salariaţilor susţinînd că acestea sînt necesare pentru “prevenirea transformării crizei financiare şi economice într-o criză umană”. Liderii sindicali mai propun exceptarea angajaţilor din instituţiile de cultură şi a celor din învăţămîntul rural de la dispoziţiile Ordonanţei 230 care interzice cumularea pensiei cu salariul şi creşterea indemnizaţiei de şomaj la maximum 75% din salariul mediu pe economie. Cît priveşte legea pensiilor, aceştia cer unificarea tuturor sistemelor de pensii, astfel încît calculul pensiilor să se facă după acelaşi mecanism pentru toţi contribuabilii. Reprezentanţii Confederaţiei “Cartel Alfa” cer, în pachetul de măsuri anticriză propus Guvernului, creşterea ajutorului de şomaj la 75% din venitul salarial stabilit la contribuţia medie pentru şomaj. “Cerem, de asemenea, să crească durata aplicării şomajului la minimum nouă luni, pentru a proteja mai mult timp persoanele afectate de criza economică”, a explicat preşedintele “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu. De asemenea, sindicaliştii vor respectarea Acordului Social încheiat în anul 2008, privind creşterea salariului minim garantat, care pînă în 2014 ar trebui să ajungă la jumătate din salariul mediu pe economie. “Bugetul ar trebui construit pe premise şi ţinte realiste, iar execuţia bugetului trebuie gîndită în termeni de prudenţialitate şi împreună cu aplicarea unui mecanism care să deblocheze creditarea”, potrivit măsurilor propuse în document de către Blocul Naţional Sindical (BNS). Organizaţia sindicală mai propune sprijinirea puterii de cumpărare a populaţiei prin măsuri care să îmbunătăţească modul de funcţionare al pieţelor şi care să conducă la o reducere a preţurilor. Totodată, sindicaliştii din Confederaţia Meridian propun ca salariaţii afectaţi strict de criza financiară - sectoarele de apărare, miniere şi auto, să fie protejaţi prin subvenţia şomajului tehnic.

Bani la angajare, pregătire profesională în timpul muncii

Pe de altă parte, sindicaliştii CNSLR - Frăţia susţin creşterea puterii de cumpărare a populaţiei cu venituri sub medie, în scopul stimulării consumului şi orientării acestuia către produse interne. Sindicatele şi patronatele solicită o compensaţie de 1.000 - 1.500 de euro, acordată o singură dată, la angajare. Aceeaşi compensaţie este solicitată şi în cazul celor care acceptă un loc de muncă la distanţe de peste 300 de kilometri de locul de reşedinţă şi lucrează minimum un an de zile, precum şi acordarea unui sprijin de 1.000 de euro după un an de activitate. Politicile sociale sprijinite de sindicate vizează păstrarea locurilor de muncă de calitate în sectoare economice cu valoare adăugată mare, dar şi formarea profesională prin asigurarea accesului la diverse forme de pregătire care să facilizeze accesul salariaţilor pe piaţa muncii. În acest sens, “Cartel Alfa” vrea un impozit “zero” pe profitul reinvestit în dezvoltarea capacităţilor de producţie sau în tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse, dirijarea investiţiilor spre tehnologii performante şi dezvoltarea continuă a întreprinderilor, prin acordarea de facilităţi fiscale la reinvestiţia profitului. BNS vrea menţinerea taxei de primă înmatriculare şi punerea ei în acord cu politicile şi practicile europene, dar şi reintroducerea coşului minim de consum, ca instrument principal de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor salariale şi de protecţie socială.