Dacă în anii trecuţi orice negociere între sindicate, patronate şi stat pleca de la salarii, criza financiară care se resimte deja în România schimbă dinamica negocierilor. Avînd în vedere că în acest an piaţa muncii va suferi enorm de pe urma restrîngerii activităţii în majoritatea sectoarelor economice, ceea ce va însemna şi o reducere a locurilor de muncă, marile confederaţii sindicale sînt gata să renunţe la salarii pentru siguranţa slujbelor. În acest sens, Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Cartel „Alfa” vor să renunţe la pretenţiile salariale, dar solicită Executivului măsuri urgente de atragere a fondurilor europene, care ar putea genera 150.000 de noi locuri de muncă în infrastructură, în 2009. “Nu putem vorbi de majorări salariale în contextul crizei economice, pentru că am putea ajunge în situaţia de a avea salarii foarte mari, dar care nu pot fi plătite. Important este ca noul Guvern să se axeze pe atragerea de fonduri europene, care ar putea asigura crearea de noi locuri de muncă”, a declarat vicepreşedintele Cartel “Alfa”, Petru Dandea. Liderul sindical a adăugat că, în cazul în care România ar atrage în acest an 2,5 miliarde euro, s-ar putea asigura noi locuri de muncă şi ar putea fi revitalizate anumite sectoare. “În condiţiile în care industria cimentului ar produce mai mult decît anul trecut, ar genera noi locuri de muncă, şi nu disponibilizări ca în acest moment, iar combinatele din industria metalurgică, cum sînt cele de la Hunedoara, Galaţi, Roman şi Iaşi, care au anunţat cîteva mii de disponibilizări, şi-ar putea menţine angajaţii”, a explicat Dandea. Totodată, vicepreşedintele BNS, Ovidiu Jurcă, susţine că încheierea unui acord social tripartit între Executiv, sindicate şi patronate ar putea urgenta atragerea fondurilor europene prin generarea de noi proiecte de infrastructură, iar o parte din bani ar putea fi folosiţi şi pentru recalificarea profesională a celor care sînt disponibilizaţi din industrie. “Dorim înlesnirea procesului de declanşare a grevelor, astfel încît să nu mai existe situaţii ca în acest moment, în care un funcţionar public din cadrul unei direcţii judeţene de muncă să poată amîna înregistrarea conflictului de muncă”, a afirmat Jurcă.