Sindicatele din Educaţie au ajuns la un acord, ieri, cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI) în privinţa grilei de salarizare a cadrelor didactice, în care profesorul universitar va avea cel mai mare coeficient de ierarhizare, adică 13. Astfel, profesorul I cu studii de lungă durată 4 - 5 ani intră în sistem, cu un coeficient de ierarhizare 6 şi poate ajunge, după 40 de ani vechime şi după ce-şi obţine toate gradele, la 9,2. Cadrele didactice cu studii de scurtă durată intră în grilă cu coeficientul 4,5 şi pot ajunge la 7,5. Cei cu studii medii - institutorii - pot ajunge de la 3,5 la 6,5, în timp ce educatorii şi învăţătorii pot ajunge de la 3,5 la 6. Cel mai mare coeficient în grila de salarizare, 13, îl au profesorii universitari, în timp ce conferenţiarul universitar intră în grilă cu 5,7 şi poate ajunge la 11. Liviu Pop, secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt (FSLI), a declarat, ieri, după întîlnirea sindicaliştilor cu reprezentanţii MECI, că cele două părţi au ajuns la un acord privind grila de salarizare. Acesta a adăugat că este foarte importantă aşezarea în grilă şi că, de acum, se poate vorbi doar de profesori I, de cadre didactice cu studii de scurtă durată, de cadre didactice cu studii medii şi de cadrele universitare. Astfel, încadrarea în grilă se face între coeficienţii între 3 şi 9,2. Propunerile pentru grila de salarizare din educaţie vor fi discutate în întîlnirea de astăzi, de la Ministerul Muncii. Amintim că preşedintele „Alma Mater”, Anton Hadăr, declara, joi, că la discuţiile pentru elaborarea Legii unitare de salarizare a personalului din sistemul bugetar a cerut ca profesorul universitar să aibă coeficientul de ierarhizare 12, iar conferenţiarul universitar 10, coborîrea sub acest coeficient însemnînd ca Educaţia să fie la nivelul de mijloc sau chiar de jos.