Fântâna Mare este un sat unic în România, datorită faptului că este locuit în totalitate de etnici turci și tătari. Iar acest lucru este ușor de observat de cum intri în sat, pentru că în centru tronează mândră o geamie înaltă, de un alb orbitor, construită în 1860. Dar povestea satului nu se leagă doar de geamie. De fapt, satul s-a format în jurul unui izvor, de unde provine și numele localității - Fântâna Mare, sau, cum spun turcii, Bașpunar. Legenda spune că în timpuri străvechi, atunci când sătenii sufereau de o lipsă acută de apă, un localnic își găsea, în fiecare seară, taurul plin de noroi. Curios, omul a urmărit animalul până în vale, unde a observat că există un izvor plin de apă, care nu era vizibil din cauza buruienilor. De atunci, sătenii și-au mutat casele în apropierea izvorului, lăsând în deal doar grădinile. Izvorul nu a secat nici până în ziua de astăzi, fiind în continuare singura sursă de apă pentru cele 120 de familii rămase în sat.

Apa a fost elementul mereu prezent în istoria localității. Din altă poveste aflăm că satul s-a format în albia unui lac ce făcea legătura între Marea Neagră și Dunăre. La baza acestei povești stau descoperirile arheologilor care au studiat zona, dar și ale locuitorilor. „A încercat cineva de la noi din sat să-și sape o fântână și a dat de nisip. Așa ne-am dat seama că acolo a fost mare”, ne-a explicat liderul comunității, Memet Sebatin.

MUZEU VIU Fiind un loc unic în țară, Fântâna Mare atrage, an de an, foarte mulți turiști veniți din toate colțurile lumii. De aceea, administrația comunei Independența, de care aparține satul, a încercat să transforme așezarea într-un muzeu viu. „Planul era să aducem turiști străini cu microbuzele Primăriei și să-i cazăm un weekend în casele localnicilor, amenajate în stil tradițional. Ar fi servit și mâncare tradițională, totul contra cost. N-ar fi fost sume prea mari, dar constituiau un venit în plus pentru locuitori”, ne-a spus primarul Cristea Gâscan. Din păcate, proiectul nu a putut fi pus în practică, din cauza faptului că nu s-a putut instala un sistem centralizat de alimentare cu apă. Chiar și așa, turiștii continuă să vină în sat, fie pentru a studia zona și cultura tătărească, fie pentru relaxare. „Au venit în sat studenți străini care au studiat cultura. Acum câțiva ani, o familie din Anglia și-a adus copilul pentru a studia limba turcă. A venit și un etnolog japonez care le-a cerut oamenilor să se manifeste ca în cele mai vechi timpuri”, a mai povestit primarul. Printre vizitatori s-au numărat și câțiva oficiali străini, printre care și fostul ambasador al SUA, James Rosapepe. Chiar și acum, comunitatea găzduiește un grup de 13 turiști malaezieni, cărora li se asigură cazarea și masa în mod gratuit. „Sunt foarte interesați de cultura noastră. Merg prin sat, participă la slujbele de la geamie, pentru că la noi e lună de post”, a spus liderul comunității. În ciuda provocărilor moderne de azi, faptele ne arată că Fântâna Mare va rămâne un obiectiv de interes pentru turiști și cercetători timp îndelungat de acum încolo.