Singurătatea, grea povară a bătrâneții. Câți tineri își mai vizitează bunicii?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Singurătatea, grea povară a bătrâneții. Câți tineri își mai vizitează bunicii?

Social 26 Septembrie 2016 / 17:11 955 accesări

Plecarea tinerilor la studii sau la muncă în orașe sau țări îndepărtate de locurile natale, precum și lipsa unui sistem de îngrijire bine pus la punct transformă România într-o țară a bătrânilor singuri, nevoiți să se descurce pe cont propriu, conform unui studiu recent realizat de Fundația „Principesa Margareta a României“. Cu toate că, pentru 64% dintre români, bunicii au avut un rol deosebit de important în creșterea și educarea lor, aproape jumătate dintre ei nu reușesc să le aline bunicilor singurătatea măcar o dată pe lună, arată studiul. Mai mult de jumătate dintre români consideră singurătatea și bolile bătrâneții ca fiind principalele probleme pe care bunicii lor le întâmpină, iar 66% dintre ei sunt siguri că timpul petrecut cu familia este cea mai mare bucurie pe care o persoană în vârstă o poate avea. Totuși, invocând distanța și lipsa timpului liber, cei mai mulți dintre ei nu reușesc să își viziteze bunicii nici măcar o singură dată pe lună, iar, atunci când au loc, vizitele durează, în medie, două ore. Nici atunci când vorbim despre frecvența cu care își sună bunicii, lucrurile nu sunt mai încurajatoare, 75% dintre ei nereușind să ia legătura cu aceștia nici măcar o dată pe săptămână. Doar 15% dintre respondenți reușesc să fie un sprijin real pentru bunicii lor, oferindu-le în mod constant ajutor practic, la treburile din casă sau ajutându-i cu vizitele la medic. „Singurătatea vârstnicilor este o problemă care merită mai multă atenție din partea societății. După o viață întreagă în care s-au dedicat creșterii copiilor, apoi nepoților, plecarea acestora și excluderea treptată din viața lor reprezintă o lovitură extrem de puternică pentru ei“, a declarat directorul executiv al Fundației „Principesa Margareta a României“, Mugurel Mărgărit Enescu.

„TELEFONUL VÂRSTNICULUI“, ALINAREA DE LA CAPĂTUL FIRULUI

Pentru a veni în sprijinul vârstnicilor din România, Fundația „Principesa Margareta a României“ a lansat anul trecut un serviciu unic în țara noastră, ”Telefonul vârstnicului”, care poate fi apelat gratuit la 0800.460.001 de către orice persoană în vârstă care are nevoie de consiliere, sprijin practic sau emoţional sau care vrea să reclame abuzuri, apelurile fiind preluate de operatori specializaţi în asistenţă socială. La un an de la lansare,„Telefonul vârstnicului“ a înregistratpeste 7.000 de apeluri din toate regiunile țării.

Întrebați despre propria bătrânețe, doar 13% dintre cei chestionați au sentimente pozitive, printre principalele temeri numărându-se problemele financiare, problemele de sănătate, cei mai mulți dintre respondenți considerând că sistemul medical tratează superficial bătrânii, iar strategia guvernamentală dedicată populației în vârstă este nefuncțională.

1,5 MILIOANE DE VÂRSTNICI DIN ROMÂNIA, AFECTAȚI DE SINGURĂTATE

Prin intermediul cercetării realizate anul acesta, Fundația „Principesa Margareta a României“ continuă seria studiilor cu privire la situația persoanelor vârstnice în România, serie demarată anul trecut care relevă o realitate îngrijorătoare: aproximativ 1.500.000 de vârstnici din România sunt afectați de singurătate, într-o mai mare sau mai mică măsură. Studiul național realizat anul trecut de fundație trece în revistă și topul celor 5 probleme ale vârstnicilor din România: situația financiară, problemele de sănătate, dependența de ceilalți, sentimentul de inutilitate și de singurătate, precum și lipsa unui interlocutor. Numărul femeilor afectate de singurătate este semnificativ mai mare decât cel al bărbaților, iar persoanele vârstnice din mediul urban sunt mai afectate de singurătate, se mai arată în studiul de anul trecut al fundației. Studiul ”Atitudinea tinerilor față de bunici” a fost realizat de iVox (www.ivox.ro) la comanda Fundației „Principesa Margareta a României“ în septembrie 2016, pe un eșantion de 1.628 de respondenți între 18 și 40 de ani, din mediul urban, utilizatori de internet din România.



12