Suedia a găzduit, vineri şi conferinţa în vederea strîngerii de fonduri destinate populaţiei din teritoriile palestiniene, la o zi după un demers similar pentru reconstrucţia Libanului. Comunitatea internaţională s-a angajat, vineri, să strîngă peste 500 de milioane de dolari. Suedia, Spania şi Norvegia organizează această reuniune, cu scopul de a răspunde unui apel lansat de Naţiunile Unite pentru strîngerea unor fonduri suplimentare de 170 de milioane de dolari, ce se vor adăuga unei cereri iniţiale de 215 milioane de dolari. Numai Suedia va oferi un ajutor financiar de 14 milioane de dolari. Guvernul palestinian condus de Hamas, ales la începutul acestui an, a fost supus unui boicot internaţional ce viza sistarea asistenţei financiare din cauza refuzului său de a recunoaşte Israelul, de a renunţa la violenţă şi de a accepta acordurile de pace. Boicotul a adus teritoriile palestiniene în pragul falimentului, mii de angajaţi la stat rămînînd fără plata salariilor. O serie de donaţii au venit de la statele din lumea arabă. Un program iniţiat de Uniunea Europeană vizează acordarea de asistenţă financiară direct populaţiei palestiniene fără implicarea Guvernului Hamas.

Un nou semnal privind stabilitatea în Liban a venit din partea secretarului general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, care a obţinut, vineri, angajamentul preşedintelui Siriei, Bashar al-Assad, că va contribui la implementarea Rezoluţiei 1.701, document ce a pus capăt conflictului armat dintre Israel şi Hezbollah. Preşedintele sirian este decis să respecte embargo-ul asupra transporturilor ilegale de armament.

În completarea forţei Naţiunilor Unite pentru sudul Libanului, Indonezia, ţara cu cea mai numeroasă populaţie din lume, şi-a anunţat disponibilitatea de a trimite pînă la 1.000 de militari. Un oficial din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Ierusalim a confirmat că Israelul nu se opune participării militarilor indonezieni la contingentul internaţional care va fi desfăşurat în sudul Libanului. Şi Guvernul spaniol a aprobat, vineri, trimiterea a pînă la 1.100 de militari în Liban.

Negocieri pentru eliberarea ostaticilor israelieni

Şeful serviciului german de informaţii externe, Ernst Uhrlau, a cărui ţară este citată de Israel şi Liban drept un posibil mediator în cadrul unui eventual schimb de prizonieri, s-a deplasat joi la Beirut. Ernst Uhrlau, în vîrstă de 59 de ani, care conduce serviciul german de spionaj de la preluarea puterii de către Angela Merkel, este fostul coordonator al serviciilor secrete în cadrul Cancelariei de la Berlin. În această calitate, s-a remarcat în timpul eforturilor de mediere a crizei dintre Israel şi Hezbollah, care au culminat cu un schimb de prizonieri care a avut loc în ianuarie 2004 pe teritoriul german şi în care miliţiile şiite au eliberat un om de afaceri israelian şi au returnat cadavrele a trei soldaţi evrei în schimbul a 400 de prizonieri arabi. Cu toate acestea, la Berlin s-au făcut declaraţii vagi despre rolul misiunii sale în Orientul Mijlociu. Potrivit presei libaneze, delegaţia germană urma să se întîlnească, în special, cu directorul siguranţei generale, generalul Wafic Jezzini, cu scopul de a prezenta rezultatele contactelor sale cu partea israeliană, îndeosebi cu ministrul israelian al Afacerilor Externe, Tzipi Livni, care a efectuat o vizită la Berlin la începutul săptămînii. Oficialul israelian a cerut atunci Germaniei să îşi exercite influenţa asupra Guvernului libanez pentru eliberarea soldaţilor israelieni răpiţi de Hezbollah la 12 iulie.

Premierul libanez, Fuad Sinioara, a declarat că Guvernul de la Beirut nu are niciun contact cu Israelul pentru a negocia eliberarea celor doi soldaţi israelieni. Cei doi militari ţinuţi în captivitate ar urma să fie transferaţi în custodia autorităţilor libaneze. Capturarea rezerviştilor Ehud Goldwasser şi Eldad Regev, într-un raid în care au murit alţi opt soldaţi, a declanşat o lună de conflict armat între statul evreu şi gherilele Hezbollah din sudul Libanului.

Şi răpitorii caporalului israelian Gilad Shalit ar fi dispuşi să îl predea pe acesta autorităţilor egiptene în schimbul eliberării a 1.000 de prizonieri aflaţi în închisorile din Israel, au anunţat oficialii de Cairo. Doi ofiţeri din cadrul serviciilor egiptene de informaţii se află în prezent în Fîşia Gaza, unde ar fi stabilit contactul cu răpitorii militarului israelian. După eliberarea primilor 500 de prizonieri, femei şi tineri şi a lui Gilad Shalit, răpitorii solicită predarea altor 500 de membri Hamas, care se află în închisorile israeliene. Este prima dată cînd răpitorii solicită eliberarea unui număr exact de prizonieri, în timp ce Egiptul aşteaptă răspunsul premierului Olmert. Pînă în prezent, Guvernul statului evreu a refuzat să negocieze eliberarea caporalului Shalit, pentru a nu încuraja alte răpiri.

La rîndul său, premierul libanez, Fuad Sinioara, a declarat că Guvernul de la Beirut nu are niciun contact cu Israelul pentru a negocia eliberarea celor doi soldaţi israelieni. Cei doi militari ţinuţi în captivitate ar urma să fie transferaţi în custodia autorităţilor libaneze. Capturarea rezerviştilor Ehud Goldwasser şi Eldad Regev, într-un raid în care au murit alţi opt soldaţi, a declanşat o lună de conflict armat între statul evreu şi gherilele Hezbollah din sudul Libanului.