Conflictul sirian este de-acum un conflict în mod deschis intercomunitar, au subliniat, ieri, anchetatori ONU în ultimul raport asupra situaţiei din Siria, apreciind că întregi comunităţi sunt ameninţate. Riscul unui conflict intercomunitar, implicând o confruntare între grupuri etnice şi religioase a fost prezent întotdeauna, scriu cei patru anchetatori, inclusiv fostul procuror general al Tribunalului Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie, Carla Del Ponte. Însă, continuă ei, după aproape 21 de luni de confruntări, conflictul a devenit în mod deschis intercomunitar, citând tensiuni între şiiţi şi sunniţi. Celelalte minorităţi, ca armenii, creştinii, druzii, palestinienii, kurzii şi turkmenii au fost antrenaţi în conflict. Totuşi, disensiunile intercomunitare cele mai marcante se înregistrează între comunitatea alawită şi comunitatea sunnită, precizează experţii ONU. Situaţia se prezintă astfel încât comunităţi întregi riscă să fie nevoite să fugă din ţară sau să fie ucise în interiorul acesteia, lansează ei un semnal de alarmă. Comisia a fost creată în august 2011, de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, dar nu a primit niciodată o aprobare din partea Damascului să viziteze ţara. Doar preşedintele Comisiei, brazilianul Paulo Pinheiro, a putut să o viziteze, dar cu titlu personal. În raportul său, Comisia denunţă escaladarea violenţei armate pe teritoriul întregii ţări. Ea subliniază totodată apariţia unor grupări armate de opoziţie care sunt mai puţin susceptibile să se alăture Armatei Siriene Libere (ASL), precizând că multe sunt independente faţă de alte grupări existente sau sunt afiliate altor grupări extremiste sau islamiste ca Jabhat Al Nusra. Comisia a cules deja peste o mie de mărturii în ţări vecine Siriei, adunând probe despre crime de război şi crime împotriva umanităţii comise de forţele guvernamentale şi miliţiile care susţin regimul preşedintelui sirian, Bashar al-Assad. Ea a relevat, totodată, crime de război comise de opoziţia armată, dar la o scară mai limitată. Comisia a stabilit două liste cu nume ale unor oficiali sau unităţi implicate în aceste crime, dar şi elemente de probă, predate Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului. Aceste documente confidenţiale ar putea să servească în cazul unei sesizări a Curţii Penale Internaţionale (CPI) de către Consiliul de Securitate al ONU.

Ministrul Afacerilor Externe turc, Ahmet Davutoglu, a apreciat miercuri, la Helsinki, că sfârşitul regimului sirian este doar o chestiune de timp şi a făcut apel către comunitatea internaţională să susţină tranziţia către un nou regim, cât mai rapid posibil. Ministrul turc a precizat că nu susţine ideea unei intervenţii militare în Siria. Regimul preşedintelui Bashar al-Assad combate din martie 2011 o revoltă populară care s-a transformat în conflict armat ce s-a soldat cu peste 44.000 de morţi.

PUTIN NEAGĂ Preşedintele rus, Vladimir Putin, a negat intenţia de a menţine cu orice preţ regimul preşedintelui sirian, Bashar al-Assad şi a dat asigurări că va încuraja dialogul, pentru a evita dezintegrarea ţării. Vladimir Putin a asigurat că preferă dialogul, pentru a evita un război civil interminabil între rebeli şi forţe guvernamentale. ”Noi vrem să evităm dezintegrarea Siriei”, a insistat Putin. Săptămâna trecută, adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Bogdanov, care se ocupă de dosarul Siria, a declarat că regimul sirian pierde din ce în ce mai mult control asupra ţării şi că nu este exclusă victoria opoziţiei în acest conflict. Este prima dată când un oficial rus de rang înalt recunoaşte evident şansele de victorie ale opoziţiei din Siria, Rusia fiind unul dintre ultimii susţinători ai regimului lui Bashar al-Assad. Ministrul de Externe a asigurat că Rusia nu-şi va schimba poziţia în privinţa Siriei.