Regimul sirian şi-a sporit cu 580% importurile de armament, între 2007-2011, faţă de precedentul cincinal. Rusia a fost principalul furnizor, cu livrări echivalente la 72% din total, potrivit raportului privind exporturile globale de arme publicat luni de Institutul Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm. Valoarea absolută a importurilor siriene în ultimi cinci ani este de 790 de milioane de euro.

Principalul capitol al importurilor siriene între 2002 şi 2011 a fost cumpărarea de rachete în valoare de 349 de milioane de euro; sisteme de apărare antiaeriană de 348 de milioane; avioane militare de 120 de milioane de euro; nave de 41 de milioane şi senzori de 34 de milioane. Baza de date a SIPRI nu înregistrează din 1993 cumpărarea de echipamente de artilerie, cel mai utilizat în reprimarea rebelilor. Acest tip de armament are de obicei o lungă viaţă de funcţionare. Creşterea marcantă a importurilor Siriei a început în 2008, după o perioadă de stagnare a achiziţiilor care a început în 1993. În această perioadă de început după desfiinţarea Uniunii Sovietice şi coincide cu faza de slabă de creştere a economiei siriene, potrivit datelor FMI. Într-un schimb de e-mailuri de la New York la Stockholm, Paul Holtom şi Mark Bromley, cercetători ai SIPRI, remarcă escaladarea achiziţiilor siriene, care coincide cu o schemă de restructurare a datoriei siriene faţă de Moscova, legată de programe de cumpărare de armament. O schemă similară a fost aplicată Libiei şi Algeriei. Holtom notează că după ce s-a arătat iniţial interesat de modernizarea armamentului său, Damascul negociază apoi condiţiile cu Rusia. Odată încheiat acordul, începe fluxul. Totuşi creşterea importurilor nu presupune o creştere a cheltuielilor militare siriene, dimpotrivă, presupune o scădere. Trebuie de asemenea remarcat că, în pofida acestei creşteri, totalul importurilor siriene nu l-a depăşit pe cel al Iordaniei, o ţară cu şase milioane de locuitori, faţă de 20 de milioane în Siria.

Cadrul general al datelor SIPRI arată că în cincinalul 2007-2011, exporturile globale au crescut cu 24% comparativ cu cincinalul 2002-2006. Cererea pieţelor din Asia de Sud-Est a impulsionat piaţa. Principalii cinci importatori ai lumii sunt Coreea de Sud, Pakistan, China şi Singapore. Iar principalii cinci exportatori sunt SUA, Rusia, Germania, Franţa, şi Marea Britanie. America de Sud şi-a sporit cu 77% importurile în ultimul cincinal. Venezuela, Chile şi Brazilia au fost cei mai mari cumpărători din străinătate. Spania a vândut în 2011 echipament militar de 707 milioane de euro. Principalii săi clienţi au fost Norvegia, Venezuela, Mexic şi Chile. Pe lista vânzărilor de echipament au figurat nave şi avioane militare. Un alt raport al SIPRI, publicat la sfârşitul lunii februarie, nota că încasările pentru 2011 ale principalelor 100 de companii din domeniu a crescut cu 313 miliarde de euro.

SOŢIA LUI AL-ASSAD PE LISTA NEAGRĂ A UE Asma al-Assad, soţia născută în Marea Britanie a preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, va fi adăugată pe lista persoanelor vizate de sancţiunile adoptate de UE împotriva Siriei. Femeia de 36 de ani, fost bancher, care a crescut în Acton, vestul Londrei, va fi unul dintre membrii familiei al-Assad care vor fi adăugaţi oficial pe lista de sancţiuni, când miniştrii de Externe ai statelor UE se vor reuni la Bruxelles, vineri, a declarat un oficial european. Oficialul UE a mai spus că măsurile sunt plănuite de mai mult timp. Oficialii regimului care sunt deja vizaţi de sancţiuni se confruntă cu îngheţarea bunurilor şi cu interdicţii de călătorie în UE. Dacă Asma al-Assad mai are paşaport britanic, ea poate călători în continuare în Marea Britanie, însă cu riscul arestării pentru încălcarea sancţiunilor anterioare în calitate de cetăţean UE. Ea a locuit în Marea Britanie până la 25 de ani, dar nu se ştie dacă a renunţat la cetăţenie între timp. Asma al-Assad a fost considerată ca o influenţă cosmopolită, liberală asupra soţului său dar o serie de e-mailuri dezvăluite recent o prezentau ca o femeie care îşi susţine în întregime soţul, în condiţiile în care forţele regimului sirian bombardează zone civile, omorând zeci de persoane.