Sistem antirachetă american în România

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Sistem antirachetă american în România

Eveniment 05 Februarie 2010 / 00:00 625 accesări

Ieri, la finalul şedinţei extraordinare a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), preşedintele Traian Băsescu a anunţat că preşedintele SUA, Barack Obama, a invitat România să participe la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă, şeful statului precizând că este vorba de stabilirea unor componente ale acestuia în ţara noastră, începând cu anul 2015. El a precizat că mesajul lui Obama a fost adus la Bucureşti de subsecretarul de stat american pentru controlul armanentelor, Ellen Tauscher, cu care a avut o întrevedere în cursul dimineţii de ieri. Băsescu a menţionat că propunerea SUA a fost aprobată de CSAT. Băsescu a ţinut să precizeze că dezvoltarea sistemului antirachetă nu este îndreptată împotriva Federaţiei Ruse. La rândul său, ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a declarat că, potrivit deciziei CSAT, „pe teritoriul României vor fi amplasate capabilităţi terestre de interceptare, ca parte a sistemului de apărare antirachetă, o prioritate a politicii de apărare a României”. Reamintim că, în 17 septembrie 2009, Barack Obama anunţa că SUA renunţă la proiectul de scut antirachetă în Europa de Est promovat de predecesorul său, George W. Bush, afirmând că noul sistem, ale cărui componente vor fi instalate în mai multe ţări din Europa de Est, va fi mult mai amplu. Băsescu a spus ieri că decizia este importantă în consolidarea parteneriatului cu SUA, dar cel mai important este creşterea nivelului de securitate al României. El a adăugat că hotărârea CSAT privind scutul antirachetă respectă Constituţia şi legile ţării. Referitor la acest subiect, preşedintele Comisiei de apărare din Senat, liberalul Tedoror Meleşcanu, a declarat că acordul care va fi încheiat privind amplasarea elementelor unui scut antirachetă în România va trece fără probleme în Parlament. De asemenea, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat că adăpostirea pe teritoriul naţional a unor elemente de scut antirachetă echivalează cu supunerea la riscuri explicite din partea celor împotriva cărora s-a creat scutul respectiv. La finele anului trecut, premierul rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia trebuie să îşi dezvolte armele ofensive pentru a face faţă scutului antirachetă american, proiect pe care îl consideră drept o ameninţare la adresa securităţii sale naţionale. Potrivit afirmaţiilor lui Băsescu, sistemul antirachetă american acoperă întreg teritoriul României.

Reacţii. Decizia CSAT este salutată de politicieni:

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu: „Dincolo de decizia CSAT, este un proiect global şi trebuie să gândim global. Scutul antirachetă ca proiect strategic a generat aşteptări mari, dar este şi sensibil. Este esenţial să stabilim că acest proiect este util şi necesar României.”

Preşedintele Comisiei de apărare a Camerei Deputaţilor, Costică Canacheu: „Este un pas firesc pentru un membru al Alianţei să fie coerent şi consecvent şi să-şi dorească să aibă acces la maximum de securitate pe care o poate avea.”

Fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu: „Nu este o victorie, un merit, un cadou din partea americanilor. Este o responsabilitate care trebuie conştientizată. Desigur, este o măsură care va spori securitatea României, dar, în acelaşi timp, va aduce şi responsabilităţi.”

Europarlamentarul PSD Ioan Mircea Paşcu, fost ministru al Apărării: „Singura chestiune este că noi nu avem enclave ruseşti pe teritoriul nostru, cum se întâmplă în zona respectivă cu Kaliningradul şi, ca atare, cred că ecuaţia ar trebui să fie mai simplă, însă nu mă aştept la o acceptare, deşi bănuiesc, fără să am date, că totuşi o anumită consultare între ruşi şi americani a existat pe acest subiect.”

Europarlamentarul PSD Adrian Severin: „Din ceea ce eu ştiu, este vorba despre altă variantă decât cea pe care administraţia Bush o avea în vedere. Este o variantă care ar urma pe de o parte să acopere mai bine întreaga suprafaţă a ţărilor europene membre NATO şi, în acelaşi timp, o variantă care să nu antagonizeze, aşa cum se întâmplase anterior, Federaţia Rusă. Din acest punct de vedere, eu cred că este o soluţie bună.” Secretarul general al PNL, Radu Stroe: „Decizia privind instituirea unui sistem antirachetă a fost discutată de mai multă vreme, de la vizita de acum câteva luni în România a vicepreşedintelui SUA. Este o discuţie care însă face bine României. Astăzi (n.r. - ieri) CSAT a stabilit probabil chestiuni de ordin tehnic şi de altă natură, pe care cu siguranţă le va supune dezbaterii şi avizării Parlamentului, aşa cum este corect.” Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean: „Este consecinţa logică a unei acţiuni externe a României începând cu momentul aderării la NATO şi încheierii parteneriatului privilegiat, special, cu SUA, precum şi a unei politici consecvente a statului român, care presupune şi a fi beneficiarul, la nivel de securitate, a apartenenţei la această familie euroatlantică, dar şi necesitatea de a contribui ca furnizor de securitate”.



12