Ministrul britanic de Interne, John Reid, va prezenta în discursul său de la congresul Partidului Laburist un sistem pe bază de puncte pentru selectarea imigranţilor din România şi Bulgaria care vor fi acceptaţi pe piaţa muncii din Marea Britanie. Sistemul pe bază de puncte va fi asemănător celui folosit în cazul imigranţilor din afara ţărilor Uniunii Europene şi va recompensa calificarea profesională şi experienţa în cîmpul muncii. Militanţii antiimigraţie au salutat iniţiativa restricţionării numărului de imigranţi cărora li se va permite să muncească în Marea Britanie ca pe "o dovadă de bun simţ". Organizaţia Migration Watch UK, care militează împotriva imigraţiei în masă, preconizează că circa 300.000 de români şi bulgari vor pleca în Marea Britanie, în primele 20 de luni de la aderare, dacă accesul pe piaţa muncii nu va fi limitat. Ambasadorul României la Londra, Dan Ghibernea, a declarat însă că "numai 5.000 pînă la 7.000 de muncitori vor veni în Marea Britanie din România, în primele 20 de luni de la aderare".

Pe de altă parte, un studiu al Consiliului Economic şi Social arară că imigranţii din Irlanda desfăşoară activităţi sub nivelul lor de pregătire profesională şi trebuie ajutaţi să obţină locuri de muncă bine plătite, pentru ca ţara să beneficieze pe deplin de prezenţa lor. "Exploatarea unora dintre imigranţi reprezintă o problemă reală. Imigraţia nu va contribui la strategia economică şi socială de dezvoltare a Irlandei, dacă se pliază cererii de forţa de muncă prost plătită şi căreia nu i se asigură condiţii sau dacă imigranţii sînt obligaţi să desfăşoare activităţi necalificate, în sectoare nerentabile", subliniază raportul. Acesta recomandă atragerea de imigranţi din afara ţărilor membre ale Uniunii Europene, cu pregătire profesională în domenii în care Irlanda se confruntă cu un deficit al forţei de muncă. Raportul cere organizarea unei consultări generale înaintea adoptării oricărei decizii privind liberul acces al imigranţilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii din Irlanda, după aderarea celor două ţări şi precizează că statele care au restricţionat accesul muncitorilor din cele zece ţări care au aderat în 2004 au avut de pierdut. "Irlanda şi Marea Britanie au atras muncitori mai bine calificaţi din Europa Centrală şi de Est", subliniază textul.