În aprilie 2002, Guvernul a adoptat proiectul de lege privind protecţia martorilor. Actul normativ instituie un sistem de măsuri în vederea asigurării protecţiei şi asistenţei martorilor a căror integritate corporală sau libertate este ameninţată de informaţiile pe care le-au furnizat sau au fost de acord să le furnizeze organelor judiciare. În acelaşi an, a fost înfiinţat, în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM), menit să gestioneze implementarea şi realizarea programului de protecţie a martorilor. „Măsurile sunt: protecţia datelor de identitate şi a declaraţiei martorului, audierea martorului protejat, de către organele judiciare, sub o altă identitate decât cea reală sau prin modalităţi specifice de distorsionare a imaginii şi voci, măsuri sporite de siguranţă la domiciliu, precum şi protejarea deplasării martorului la şi de la organele judiciare, schimbarea domiciliului, identităţii şi înfăţişării martorului. Măsurile de asistenţă sunt: reinserţia în alt mediu social, recalificarea profesională, schimbarea sau asigurarea locului de muncă, asigurarea unui venit până la găsirea locului de muncă”, se arată în legea adoptată în urmă cu opt ani. În realitate însă, situaţia este cu totul alta. Protecţia persoanelor care acceptă să depună mărturie împotriva unor infractori periculoşi este asigurată în proporţie de 10%, în sensul că este audiat de anchetatori cu o identitate nereală şi adus la instanţă cu cagula pe cap.

• SISTEM AUDIO-VIDEO CU PROBLEME • Anchetatorii constănţeni încearcă să aplice legea, însă nu au sprijinul autorităţilor şi atunci se descurcă cum pot. În general, martorii trebuie protejaţi în dosarele penale în care acuzaţii sunt judecaţi în libertate. „Legea există, dar nu se prea aplică. Este greu să iei un constănţean şi să îl duci la Baia Mare, unde să îi oferi o nouă identitate, un alt loc de muncă şi protecţie pentru întreaga familie. În România nu este ca în statele europene, unde martorul protejat este reintegrat profesional în acelaşi domeniu din care a fost „smuls” în momentul intrării în programul de protecţia martorilor, i se găseşte o nouă locuinţă identică cu cea pe care a lăsat-o în urmă...”, a declarat preşedintele Curţii de Apel Constanţa, judecător Nicolae Stanciu. La instanţă, martorii cu identitate protejată sunt audiaţi prin sistemul audio-video, care însă nu este pus la punct, vocea nefiind distorsionată astfel încât să nu fie recunoscută. Nu de puţine ori, acuzaţii i-au identificat fără probleme pe „martorii ascunşi”, zâmbind şi făcând comentarii la auzul vocilor acestora. Informaticienii care au instalat şi operează sistemul spun că acesta funcţionează foarte bine şi că vocea este distorsionată atât cât permite aparatura din dotare. Din această cauză, unele persoane sunt de acord să depună mărturie la Parchet, însă, de frică, la instanţă refuză să mai vină. Aşa se întâmplă de câteva luni într-un dosar penal al unor interlopi constănţeni, unde martorul protejat a fost „pierdut” de procurori pentru că acesta refuză să se prezinte la Tribunal de teamă să nu fie linşat de interlopii pe care îi acuză de tentativă de omor.