Sistemul achiziţiilor publice este deficitar şi a generat întârzierea, blocarea şi chiar anularea unor proiecte importante de dezvoltare a infrastructurii, potrivit Consiliului Investitorilor Străini (CIS), care propune mai multe soluţii pentru îmbunătăţirea funcţionării acestuia. Reprezentanţii CIS arată că deşi fondurile europene reprezintă unul dintre puţinele motoare de susţinere a investiţiilor în general şi a celor de infrastructură în special, în contextul economic actual, România are cea mai scăzută rată de absorbţie din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, utilizarea fondurilor alocate de Guvern pentru proiectele de infrastructură trebuie realizată astfel încât să asigure maximizarea impactului economic, se arată într-un comunicat al Consiliului. În aceste condiţii, CIS propune adoptarea unor soluţii cât mai urgente pentru îmbunătăţirea sistemului de achiziţii publice, cu atât mai mult cu cât România este „supusă unui risc major“ de a pierde fondurile alocate dacă nu reuşeşte să asigure „un salt de absorbţie“ cât mai curând.

MONITORIZARE MAI ATENTĂ Una dintre recomandările reprezentanţilor investitorilor străini este creşterea stabilităţii şi eficacităţii cadrului de reglementare în domeniul achiziţiilor publice, cu realizarea unei analize mai profunde a impactului pe care modificările legislative le au asupra sistemului. Totodată, reprezentanţii CIS constată numărul încă ridicat de contestaţii, în ciuda măsurilor luate pentru reducerea lor. Astfel, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor ar trebui să aibă o monitorizare mai strânsă a tendinţei şi naturii contestaţiilor, fiind necesar şi ca Agenţia Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice să-şi îmbunătăţească competenţele tehnice specifice naturii obiectului achiziţiilor. O altă problemă identificată este conflictul de interese în domeniul achiziţiilor, fiind recomandată dezvoltarea unor metodologii consistente care să ducă la depistarea acestora.

NET

ÎMBUNĂTĂŢIRI ŞI LA SEAP Printre neajunsurile subliniate de CIS se numără şi inconsistenţele în reglementările achiziţiilor, practici neunitare interinstituţionale şi un deficit relativ de resurse, combinat cu procese interne ineficiente ale principalilor actori implicaţi în acest domeniu. Consiliul propune ca rolul şi domeniul de control al diverselor autorităţi implicate în achiziţiile finanţate cu fonduri europene să fie clar delimitat, iar autorităţile să analizeze oportunitatea implementării unui sistem naţional de certificare şi acreditare pentru operatorii economici care participă la licitaţii. Alte propuneri vizează şi îmbunătăţirea plaformei SEAP, sprijinirea şi specializarea autorităţilor contractante, o abordare proactivă în domeniul depistării cartelurilor şi practicilor anticoncurenţiale în domeniul achiziţiilor şi indexarea preţurilor din contractele a căror implementare depăşeşte un an.