MĂSURI TARDIVE După doi ani consecutivi de pierderi, băncile din România au demarat, în 2012, un amplu proces de restructurare, schimbând managementul, concediind mii de angajaţi, închizând sute de unităţi şi modificând politicile de creditare. Tomas Spurny, bancher cu experienţă pe piaţa din Europa Centrală şi de Est, l-a înlocuit pe Dominic Bruynseels în funcţia de preşedinte executiv al Băncii Comerciale Române, şeful BRD, Guy Poupet, a fost schimbat cu directorul sucursalei Societe Generale din Camerun, Alexandre Maymat, Robert Rekkers a părăsit Banca Transilvania, după nouă ani la conducere, iar Henk Paardekopper a venit de la Londra să-l înlocuiască pe Johan Gabriels la cârma RBS România. Doar în primele şase luni ale anului, reţeaua teritorială s-a restrâns cu 352 de unităţi, iar numărul de salariaţi din sistem a scăzut cu 3.700. Comparativ, în întregul an precedent, băncile au închis 130 de unităţi şi au concediat 980 de angajaţi. Tot în 2012, pe fondul restricţiilor impuse de BNR pentru creditele în valută, majoritatea băncilor locale s-a reorientat către împrumuturile în monedă naţională. Şi totuşi, în ciuda măsurilor luate, starea generală a sectorului bancar nu s-a îmbunătăţit semnificativ. Topul celor mai mari pierderi, după trei trimestre, este condus de BCR (-762 milioane lei), banca fiind nevoită să constituie provizioane de 2,63 miliarde lei. Urmează Volksbank (-542 milioane lei) şi Banca Românească (-223 milioane lei). La polul opus se află Banca Transilvania (profit de 265,43 milioane lei), UniCredit (146,8 milioane lei) şi BRD (10,38 milioane lei).

PROVOCĂRI Pe de altă parte, solvabilitatea sistemului bancar autohton se menţine la un nivel confortabil, de 14,67% (în septembrie), ca urmare a injecţiilor de capital făcute de băncile-mamă (inclusiv în cazul băncilor greceşti). Potrivit Băncii Naţionale a României, rezultatele financiare negative sunt legate direct de nivelul ridicat al creditelor neperformante, ajuns la 17,34%, după primele nouă luni. Justificată prin efectele crizei din ultimii ani, problema împrumuturilor neperformante a apărut într-o lumină nouă, pe final de an, după ce DIICOT a expus două grupări care, cu ajutorul unor bancheri, notari şi funcţionari publici corupţi, au fraudat cu câteva zeci de milioane de euro băncile, prin contractarea de credite ilegale. Evident, banii nu vor fi recuperaţi niciodată. Oricum, provocările sunt mari şi în 2013, mai ales că banca centrală a înăsprit suplimentar creditarea firmelor.