Sistemul de alocare a mandatelor, un puzzle de complexitate ridicată

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Repartizare

Sistemul de alocare a mandatelor, un puzzle de complexitate ridicată

Politică 10 Decembrie 2012 / 00:00 517 accesări

IMPERFECT Departe de a fi un sistem electoral perfect, votul uninominal din ţara noastră este unul care încearcă să îmbine principiul proporţionalităţii votului pentru partidele politice şi principiul votului direct pentru o persoană. Modul de alocare a mandatelor depăşeşte de multe ori înţelegerea cetăţenilor care sunt nefamiliarizaţi cu acest sistem electoral. În principiu, un mandat de senator sau deputat poate fi alocat în trei feluri. Prima metodă, dar şi cea mai simplă, de a câştiga un mandat de parlamentar este aceea de a câştiga un colegiu cu 50% + 1 din numărul de voturi. Atunci, persoana respectivă intră direct în Parlament. O a doua modalitate de a ajunge senator sau deputat este cea în care, în cazul în care niciun candidat nu a reuşit să obţină un procent de 50% + 1, atunci alocarea mandatului se face după redistribuirea voturilor la nivel judeţean, astfel încât să se respecte principiul proporţionalităţii. În acest caz, voturile pentru fiecare partid sau alianţă se transformă în procente, iar acestea se raportează direct la numărul de mandate din circumscripţia respectivă. Dacă nici la nivel judeţean nu se reuşeşte ocuparea tuturor locurilor de parlamentar dintr-un judeţ, mandatele rămase ajung la redistribuirea naţională.

DUBLAREA MANDATELOR În cadrul sistemului electoral mai există o situaţie, care complică şi mai mult lucrurile. În cazul în care un partid ar câştiga majoritatea sau toate colegiile se ajunge la creşterea numărului de mandate destinat judeţului respectiv. Pe de altă parte, toate celelalte partide sunt îndreptăţite să primească mandatele, conform procentelor pe care le obţin, chiar dacă toate colegiile sau majoritatea lor au fost deja ocupate de candidaţi câştigători „din prima”. Astfel, se ajunge la situaţia ca un colegiu să aibă doi câştigători sau chiar trei (deşi legea în acest punct este vagă)! Acesta e efectul direct al combinării metodei „majoritare” – „câştigătorul ia tot” – şi a celei proporţionale – care înseamnă că fiecare primeşte în Parlament o cotă propoţională cu numărul său de voturi. Cu alte cuvinte, „toată lumea e mulţumită... într-un fel”.

Taguri articol


12