Date alarmante despre datornicii din sistemul bancar! Centrala Riscurilor Bancare (CRB), din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), avea în evidenţă, la sfîrşitul lui martie, 882.582 de debitori, mai mulţi cu 68,19% faţă de martie 2007. Conform datelor CRB, sumele de restituit totalizează 186,2 miliarde lei, în creştere cu 63,69% raportat la aceeaşi perioadă. Din numărul total de debitori, 788.807 erau persoane fizice, iar restul, de 93.775, firme, a declarat directorul adjunct al direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul băncii centrale, Cristian Bichi. Persoanele fizice datorau băncilor, la finele lui martie, 57,8 miliarde de lei, în timp ce firmele aveau debite de 128,46 miliarde lei. Todată, în baza de date a CRB figurează 90.779 de debitori cu risc global cu restanţe, în creştere cu 114,13% faţă de martie 2007. Dintre aceştia, 79.138 sînt persoane fizice, iar restul, companii. CRB colectează, stochează şi centralizează informaţii privind expunerea băncilor şi a societăţilor de credit ipotecar faţă de debitorii care au beneficiat de credite sau angajamente al căror nivel cumulat depăşeşte suma de 20.000 lei, precum şi datele privind fraudele cu carduri produse de către posesorii acestora. BNR intenţionează să introducă şi instituţiilor financiare nebancare (IFN) obligaţia de raportare a informaţiilor despre clienţi către Centrala Riscurilor. Cristian Bichi crede că dacă şi IFN-urile vor face astfel de raportări, CRB şi-ar dubla numărul de persoane declarante. În prima etapă, CRB intenţionează să atragă IFN-urile existente în Registrul Special, ţinut de banca centrală, care presupune cerinţe suplimentare de prudenţialitate şi raportare faţă de Registrul General. BNR nu a decis încă data de la care IFN-urile vor începe să raporteze date către CRB, întrucît trebuie analizate întîi aspectele tehnice. IFN-urile trebuie să se conecteze la reţeaua interbancară în vederea raportării şi trebuie să aibă timp să se adapteze la acest sistem din toate punctele de vedere. Pe acelaşi ton de prudenţă faţă de debitorii rău-platnici au mers şi declaraţiile preşedintelui CEC Bank, Radu Graţian Gheţea. El a spus că şi prestatorii de servicii ar trebui să îşi raporteze restanţierii la Biroul de Credit. \"Sînt unele neîmpliniri ale Biroului de Credit care provin din cooperarea mai puţin eficientă cu Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Decizia ANSPDCP de a restricţiona participarea prestatorilor de servicii la Biroul de Credit nu este o idee foarte bună, deoarece comportamentul clienţilor în România nu este încă la nivelul la care ar trebui să fie. Sînt încă oameni care se îndatorează mai mult decît ar trebui\", a declarat Gheţea. Ca o dovadă a faptului evidenţiat de Gheţea, că românii au tendinţa de a se îndatora la bănci mai mult decît le permit veniturile, stau şi datele Biroului de Credite, care consemnează 2 milioane de români cu cel puţin o restanţă la credit în ultimii patru ani. Această cifră reprezintă aproape jumătate din numărul total de clienţi al băncilor (4,8 milioane) aflaţi în evidenţă. Pentru a fi înregistrat cu restanţă la Biroul de Credit, clientul trebuie să fi întîrziat cu plata ratei lunare cel puţin 30 de zile. Sistemul Biroului de Credit a emis pînă în prezent peste 18 milioane de rapoarte de credit. Pînă la sfîrşitul acestui an, Biroul de Credit va introduce un sistem de scoring (faza a treia) pentru clienţii băncilor aflaţi în evidenţa sa care \"este mai mult decît scoringul acordat de fiecare bancă în parte, deoarece oferă informaţii şi despre comportamentul clienţilor care au credite de la mai multe bănci\", a precizat directorul general al Biroului de Credit, Şerban Epure. Sistemul de scoring va ataşa fiecărei persoane din baza de date un calificativ (o notă în funcţie de istoricul de plată), ajutînd instituţiile de credit să decidă dacă să acorde sau nu un nou împrumut respectivului solicitant. Sistemul pe bază de note pentru clienţii băncilor va fi funcţional din decembrie 2008. În prezent, Biroul de Credit primeşte informaţii de risc furnizate de 28 de bănci, opt societăţi de credit de consum şi două firme de leasing.