Scrutinul din 11 decembrie vine cu o serie de modificări semnificative. Una dintre acestea vizează revenirea la sistemul electoral de tip scrutin de listă, care a funcționat până în 2008. Trecerea la votul pe liste a fost reintrodusă anul trecut, când mai mulți parlamentari au spus că sistemul uninominal, care a funcționat la scrutinele generale din 2008 și 2012, a făcut enorm de mult rău vieţii politice din România. Practic, uninominalul a generat o monstruozitate de Parlament, iar la fiecare scrutin la care a fost aplicat (2008 și 2012) forul legislativ a crescut precum aluatul la dospit. Cel mai bun exemplu în acest sens a fost în 2012, când structura Parlamentului a ajuns la 588 de deputați și senatori, un record în România. Toată lumea a spus că sunt nejustificat de mulți aleși. Pentru ca în viitoarea legislatură, 2016 - 2020, să nu mai fie un Parlament așa de stufos, deputații și senatorii au decis revenirea la votul pe liste, care a funcționat din 1990 până în 2004. „Scrutinul de listă presupune că fiecare partid sau alianță electorală își întocmește liste de candidați, în funcție de scorul partidului, persoanele care ocupă primele poziții având mai multe șanse. Cu cât procentul obținut de un partid în alegeri, la nivel național, este mai mare, cu atât mai mulți candidați de pe lista partidului respectiv vor avea șanse mai mari să li se aloce un mandat. Principiul reprezentării proporționale presupune că mandatele de parlamentar se repartizează proporțional cu procentul de voturi obținut de partid în alegeri la nivel național, astfel încât Parlamentul să reflecte într-o măsură cât mai mare votul exprimat de cetățeni“, scrie agerpres.ro