Sistemul financiar românesc s-a dovedit apt să absoarbă şocuri de intensitate şi persistenţă relativ moderate, indicatorii de stabilitate financiară semnalînd un risc sistemic scăzut în condiţiile unei expuneri externe limitate, potrivit raportului de stabilitate financiară elaborat de Banca Naţională a României (BNR). „Toate componentele sistemului financiar au resimţit şocurile provenind din mediul extern. Influenţa cea mai evidentă s-a resimţit pe piaţa de capital, însă rolul critic pentru stabilitatea financiară de ansamblu a revenit sectorului bancar, prin caracterul dominant în sistem. Principalele vulnerabilităţi pentru sectorul bancar, manifestate pregnant în această perioadă de criză economică şi financiară globală sînt volatilitatea finanţării externe şi riscul de credit sporit reflectat de dinamica accentuată a creditelor neperformante”, se arată în comunicatul băncii centrale privind concluziile raportului asupra stabilităţii financiare. Raportul subliniază condiţiile dificile de funcţionare a sistemului financiar românesc în cursul anului 2008 şi trimestrului I din 2009, marcate de înrăutăţirea continuă a mediului financiar internaţional, asocierea regiunii cu un grad mai înalt de risc şi deteriorarea percepţiei investitorilor străini pe fondul persistenţei dezechilibrelor structurale şi macroeconomice. „Finanţarea externă a instituţiilor de credit şi companiilor româneşti a înregistrat, de la debutul crizei, o creştere a costurilor şi o reducere a scadenţelor. Ulterior, incertitudinile legate de finanţare au crescut, reflectînd, pe de o parte, criza de lichiditate din ţările cu investiţii în sectorul bancar din România şi, pe de altă parte, expunerea importantă a investitorilor străini în bilanţul (pasivul) companiilor şi băncilor româneşti”, se spune în comunicatul BNR. Acest context a impus iniţierea unor măsuri preventive, care s-au concretizat în negocierea pachetului de finanţare externă cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale. Pachetul de finanţare externă, împreună cu înţelegerile convenite la Viena şi Bruxelles cu grupul principalelor bănci din Romania cu capital străin au contribuit la atenuarea perspectivei ajustăriii profunde şi rapide a finanţării externe, îndeosebi a celei pe termen scurt, cu evitarea unor consecinţe adverse asupra activităţii economice şi sectorului bancar. „Riscul de credit a crescut, îndeosebi în ultimele luni, consecinţă a deteriorării condiţiilor economice interne, inclusiv a restrîngerii cererii externe pentru subsidiarele multinaţionalelor din România. Sectorul companiilor s-a confruntat cu dificultăţi de finanţare în creştere, inclusiv legate de costurile acesteia, ceea ce a sporit dificultăţile pentru onorarea serviciului datoriei şi a reinflamat blocajul financiar. Sectorul populaţiei a consemnt ajustări semnificative ale activelor nefinaciare şi financiare, iar debitorii cu venituri mai mici (cu ponderea cea mai mare în totalul creditelor) au cele mai mari dificultăţi în rambursarea datoriilor, afectaţi de reducerea veniturilor şi de expunerea la riscul valutar”, notează banca centrală. Potrivit BNR, scenariile de testare la stres derulate în prima parte a anului atestă o capacitate bună de absorbţie a unor şocuri în condiţiile suplimentărilor de capital efectuate deja şi de cele în curs de materializare. „Sistemul financiar românesc s-a dovedit apt să absoarbă şocuri de intensitate şi persistenţă relativ moderate, indicatorii de stabilitate financiară semnalînd un risc sistemic scăzut în condiţiile unei expuneri externe limitate”, conchide BNR. Raportul evidenţiază că celelalte componente ale sistemului financiar au resimţit profund efectele crizei, în special piaţa de capital, însă dimensiunile lor reduse au contribuit la menţinerea riscului sistemic la un nivel scăzut.