Raportul Comisiei Europeană (CE) care va fi făcut public peste câteva zile este, din nou, negativ pentru sistemul judiciar bulgar. Raportul este interimar şi nu include concluzii politice de genul că reforma judiciară rămâne o problemă majoră pentru Bulgaria. Însă, această concluzie se poate citi printre rânduri. Raportul vorbeşte despre necesitatea unor eforturi mai mari în implementarea Actului Judiciar şi, aşa cum era de aşteptat, faptul că numiri-cheie făcute de Consiliul Judiciar Suprem, VSS, ridică temeri serioase în legătură cu transparenţa şi obiectivitatea. Nu sunt menţionate cazuri precise. Raportul găseşte o legătură cu corupţia din sistemul judiciar, cu demisiile din VSS şi activităţile şi responsabilităţile Comisiei sale pentru etică. Aceste descoperiri pun sub semnul întrebării încrederea ce poate fi avută în Comisie. Documentul notează necesitatea de reformă în modalitatea de selectare a membrilor VSS, pentru a se spori transparenţa şi obiectivitatea. Separat, proiectul de raport notează că rezultatele în mai multe cazuri de fraudă şi nereguli în gestionarea fondurilor UE sunt încă aşteptate.

Se notează că nu s-au făcut multe în baza recomandărilor CE din luna iulie pentru a se analiza şi investiga Curtea şi practicile de anchetă în mai multe cazuri privitoare la crima organizată şi corupţie. Documentul notează înfiinţarea Instanţei speciale anti-mafie şi primele decizii ale Comisiei împotriva conflictului de interese. Proiectul mai subliniază necesitatea unor acţiuni mai ferme în implementarea recomandărilor din raportul din luna iulie şi faptul că în următoarele luni Bulgaria trebuie să prezinte rezultate convingătoare. Un alt punct interesant al proiectului de raport este atenţia acordată presupuselor încălcări comise la alegerile locale şi prezidenţiale. Se notează faptul că au existat acuzaţii de fraudă electorală şi că informaţia este investigată de procurori. O notă de subsol prezintă recomandările observatorilor OSCE. Acesta este al treilea raport consecutiv cu referiri la recomandările Grupului de state din Consiliul Europei împotriva corupţiei, GECO, care în toamna lui 2010 a cerut schimbări legislative pentru combaterea abuzurilor şi corupţiei în finanţarea partidelor politice şi campaniilor în Bulgaria. Textul mai poate fi modificat şi va fi aprobat oficial şi prezentat săptămâna viitoare, cel mai probabil marţi.

Potrivit proiectului de raport, în cazul României se menţine constatarea că marea corupţie este sancţionată cu pedepse minime sau cu suspendare. Lupta împotriva marii corupţii este încă pusă sub semnul întrebării, potrivit RFI. Procesele de înaltă corupţie se soldează cu nivelul minim de pedeapsă penală, iar în 60% din cazuri, pedeapsa este dată cu suspendare. Ca şi în celelalte rapoarte, activitatea ANI şi DNA este subliniată în raportul pe care CE îl va publica săptămâna viitoare la Bruxelles. Acest document tehnic de şapte pagini, văzut de RFI, face un bilanţ al continuării reformei justiţiei şi combaterii corupţiei de la ultima analiză din iulie 2011. România a făcut mai multe progrese de anul trecut, în baza recomandărilor CE. Noul Cod Civil a intrat în vigoare în octombrie fără probleme, iar cel de Procedură Civilă este aşteptat să fie aplicat în luna iunie. Celelalte coduri vor intra în vigoare abia în martie 2013 şi aici unele eforturi sunt încă necesare, potrivit proiectului de raport. Este vorba despre recrutarea de personal specializat şi realocarea mai echilibrată a acestor resurse între diferitele instanţe. Este prezentat un bilanţ al activităţii ANI din 2010 şi până acum este prezentat, cu cifre care arată câte cazuri au fost identificate şi sumele potenţial nelegale asupra cărora agenţia s-a sesizat. Efectul descurajant al acţiunilor ANI este însă „împiedicat de întârzierile şi lipsa de consistenţă în urmărirea administrativă şi judiciară care li se aduce cazurilor tratate”. România este pe cale de a se dota cu o nouă strategie anticorupţie, validată de experţii în materie. Adoptarea sa de către Parlament ar fi un semnal pozitiv important, consideră CE. Presa bulgară relata la sfârşitul lunii trecute, citând surse diplomatice din capitala Danemarcei, ţară care deţine preşedinţia UE, că raportul din luna februarie privind progresele realizate de România şi Bulgaria prin Mecanismului de Cooperare şi Verificare ar urma să fie negativ, în special în cazul Bulgariei, împiedicând în continuare aderarea la Schengen a celor două ţări.