Completările aduse de Guvern legii care permite procurorilor să intercepteze convorbirile telefonice, corespondenţa electronică sau să verifice conturile bancare ale unor presupuşi suspecţi, au generat o reacţie destul de dură din partea Fundaţiei pentru o Societate Deschisă (FSD). Renate Weber, preşedintele FSD, consideră că adoptarea "pe şest" de către Guvern a Ordonanţei de modificare a Legii DIICOT, întoarce cu cîteva zeci de ani în timp noţiunea de Parchet, revenind la cea de Procuratură, şi aduce România la nivelul anilor '80. "Avem de-a face cu un act normativ clar neconstituţional. Nu am niciun dubiu cînd afirm asta. Am o părere nu proastă, ci foarte, foarte, foarte proastă despre adoptarea sa. Încalcă flagrant dreptul la viaţă privată, unul din drepturile fundamentale ale omului, şi lasă loc de uriaşe abuzuri. Adoptarea sa aruncă, practic, sistemul judiciar înapoi în anii '90, dacă nu chiar în anii '80", este de părere Renate Weber. Potrivit actului normativ incriminat, care reglementează funcţionarea DIICOT din cadrul Parchetului Instanţei Supreme, procurorii au dreptul de a urmări sistemele informatice pe perioade de pînă la 120 de zile, fără a avea nevoie de mandat de la un judecător. De asemenea, procurorii au dreptul de a "fila" pe oricine timp de două luni, cu ajutorul investigatorilor acoperiţi, colaboratori sau informatori ai poliţiei judiciare. Durata filajelor în teren poate fi extinsă pînă la un an. "Dacă procurorii pot urmări sistemele informatice, înseamnă că pot urmări corespondenţa electronică, pot citi SMS-urile din telefoane, pot vedea discuţiile purtate în mediul electronic de diverse persoane. Adică lucruri ce ţin de viaţa privată. Actul normativ încalcă flagrant drepturile omului", a declarat Renate Weber, fost consilier pe probleme juridice al preşedintelui Traian Băsescu. Preşedintele FSD a criticat şi alte aspecte "complet neclare din lege", scoţînd în evidenţă incapacitatea celui urmărit de a se apăra, precum şi presupuse abuzuri la care acesta ar putea fi supus. "Să presupunem că unui urmărit i se confiscă hard-disk-ul computerului. Ce garanţie poate avea cel urmărit, de unde să ştie el că nimeni nu i-a «plantat» acolo documente pe care nu le-a avut niciodată? Cum poate el demonstra că nu le-a avut? În plus, cine ne poate demonstra că anchetatorii nu vor folosi în cel fel vor dori corespondenţa privată a omului?", s-a întrebat Renate Weber. "Am de gînd să mă lupt pentru ca această aberaţie legislativă să nu treacă de Parlament. Intenţionez să particip la discuţiile din Comisii, şi sugerez jurnaliştilor să facă la fel. Nu putem lăsa aşa ceva să treacă!", a afirmat Renate Weber. La sfîrşitul anului trecut, Executivul a adoptat Ordonanţele de Urgenţă care dau dreptul anchetatorilor de a intercepta convorbiri telefonice, corespondenţe electronice şi elimină confidenţialitatea secretului bancar. Niciunul dintre actele normative nu a primit avizul Consiliului Superior al Magistraturii.